Ziua de 9 martie, zi de pomenire în calendarul ortodox a celor 40 de Mucenici din Sevastia, este, în mod semnificativ, și Ziua comemorării Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989.
Această zi este dedicată celor ce au luptat, cei mai mulți până la moarte, împotriva instaurării în România a unui regim politic totalitar şi agresiv anticreștin.
Pe aceşti luptători români pentru libertate, modele autentice de curaj, demnitate, statornicie în credință şi patriotism, Biserica îi pomenește la fiecare Sfântă Liturghie, alături de eroii din toate timpurile și din toate locurile, deoarece ei s-au jertfit în lagăre şi în închisori pentru libertatea, unitatea şi demnitatea poporului român.
După căderea regimului comunist în urma Revoluției din 1989, mai multe spații din preajma închisorilor, sau chiar clădirile unde au suferit deținuții regimului comunist au fost amenajate ca memoriale, muzee și locuri de rugăciune.
Memorialele au fost înființate pentru a păstra vie jertfa deținuților închiși pe nedrept.
La unele închisori, pe lângă dovezile suferințelor prin care au trecut deținuții, au fost amenajate locuri de rugăciune, biserici sau chiar mănăstiri, precum la Aiud și Gherla.
Persoanele închise pentru diferite motive politice, nu erau doar private de libertate, ci și supuse unor munci epuizante completate de chinuri ca bătăile, izolarea și înfometarea până la moarte. Toate acestea erau aplicate de torționarii comuniști pentru a-i reeduca pe deținuți.
Reeducarea din închisorile comuniste a fost practicată prin diferite metode de tortură care au ajuns la stadiul de fenomen deoarece intensitatea acestora a fost extremă. În închisoarea de la Pitești, deținuții, au trăit traume ireparabile sau au murit din cauza chinurilor. De aici a fost luat și numele fenomenului care a ucis și traumatizat mii de oameni: Fenomenul Pitești.
Sursa: basílica.ro