Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat în dosarul "Şpagă în Vama Siret", iar majoritatea celor trimişi în judecată acum aproape patru ani au primit pedepse cu executare. Magistraţii instanţei supreme au respins apelurile declarate de cei 62 de poliţişti de frontieră, dar au admis apelul formulat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
În consecinţă, au fost majorate toate pedepsele, iar în cele mai multe situaţii magistraţii au considerat că inculpaţii trebuie să execute pedepsele în regim penitenciar. Judecătorii au reţinut în sarcina poliţiştilor de frontieră şi infracţiunea de constituire a unui grup infracţional, faptă pentru care fuseseră achitaţi la Curtea de Apel Suceava. În consecinţă, cele mai multe dintre condamnări sunt de 5 ani cu executare, toate pronunţate pentru infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat. Cele mai uşoare condamnări sunt de 2 ani de închisoare cu suspendare, scrie Monitorul de Suceava.
În total, au primit condamnări cu executare 48 de poliţişti de frontieră, în frunte cu comisarul-şef Aurel Anea. Toţi au primit câte 5 ani cu executare, ceea ce înseamnă un total de 240 de ani de ani de privare de libertate.
În cazul celor patru lucrători vamali trimişi în judecată pedepsele au rămas cele de la Suceava, câte 5 luni cu suspendare.
Cum se derula "afacerea" în Punctul de Trecere a Frontierei Siret
Potrivit rechizitoriului DNA, în perioada septembrie 2010 – ianuarie 2011, cei 62 de poliţişti de frontieră de la Punctul de Trecere a Frontierei Siret au pretins, primit ori acceptat, direct sau indirect, suma totală de 3.643.513 lei (circa 900.000 de euro) şi alte bunuri de la persoanele care au tranzitat frontiera, în scopul de a nu-şi îndeplini atribuţiile de serviciu privind controlul la frontieră şi a le permite introducerea în România a unor bunuri (în general ţigări din Ucraina) peste limita legală admisă.
"Concret, lucrătorii poliţiei de frontieră au primit, au acceptat sau au pretins diferite sume de bani pentru simpla verificare a documentelor de călătorie sau de transport, pentru a tolera nereguli privind aceste documente, pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor şi trecerea, într-un timp scurt, prin PTF Siret, dar, în special, pentru a trece cu vederea introducerea în ţară a unor bunuri accizabile, mai ales ţigări, dar şi motorină sau băuturi alcoolice, fără respectarea dispoziţiilor legale privind regimul vamal. Banii colectaţi de la cetăţenii care tranzitau punctul de frontieră erau ascunşi în diverse locuri din incinta PTF Siret, mai ales în mobilierul Laboratorului criminalistic, iar la finalul turei erau împărţiţi conform unor cote stabilite, fiecare primind, prin redistribuire, o parte din mita încasată în cursul turei (cuprinsă între 8.000 şi 25.000 de lei), în funcţie de riscul asumat şi de <încasările> realizate. Sume de bani din mită reveneau şi şefilor de grupă, de tură, precum şi şefului PTF Siret, Anea Aurel, cei care fie coordonau, fie îngăduiau activitatea infracţională amintită.
Conform înţelegerii, infracţiunile de corupţie au fost săvârşite prin contribuţii diferite, în funcţie de repartizarea lunară pe grupe (corespunzătoare turelor de lucru), precum şi în funcţie de repartizarea zilnică pe posturile punctului de control trafic", se arată în actul de sesizare al Curţii de Apel Suceava. Procurorii au arătat că modul de operare devenise un "şablon infracţional", ceea ce denotă că era vorba de un proces elaborat şi repetat, rolul vameşilor fiind acela că ofereau mită şefului PTF Siret cu care conlucrau pentru ca oamenii protejaţi de ei să nu aibă probleme ulterior.
Mai trebuie spus că prejudiciul iniţial constatat de procurorii anticorupţie a fost diminuat considerabil, iar inculpaţii au fost obligaţi la plata unor sume de până la 10.000 de lei, în condiţiile în care în momentul trimiterii în judecată li se calculaseră sume de până la 70.000 de lei.
