Viitorul guvern nu va avea vreme să bea paharul de şampanie tradiţional la instalarea Cabinetului: îl aşteaptă în faţă, dacă nu zile de coşmar, multe nopţi nedormite. Prima urgenţă: bugetul de stat şi bugetul asigurărilor pe 2013. Un buget într-un an al constrângerilor.
Pot curge râuri de cerneală pe analizele care să ne arate ce greşeli s-au făcut în trecut, dar acum ceea ce mai are importanţă este viitorul. Teoretic, ar trebui să avem un guvern pentru următorii patru ani. Egali cu ultimii patru ani în care România a plonjat în criză şi încearcă pe brânci să iasă din groapă.
Economia şi societatea sunt bolnave. Este nevoie urgent de un remediu. Iar viitorul guvern trebuie să-l găsească.
Prima urgenţă a viitorului guvern care va fi instalat după alegerile de duminică trebuie să fie economia. Europa se aşteaptă la încă un an de criză severă şi la mulţi ani de stagnare sau de creşteri economice neînsemnate. România nu poate face abstracţie de ce se întâmplă în jurul ei, dar niciun guvern nu-şi mai poate permite să stea şi să contemple fără reacţie starea de lucruri. Guvernul în funcţie a luat prea puţine măsuri pentru sprijinirea economiei, dar a fost tolerat pentru că avea un mandat limitat. Viitorul guvern nu mai poate amâna decizii precum eliminarea pierderilor din companiile de stat sau limitarea evaziunii fiscale. Trebuie să decidă în legătură cu cheltuielile aiurea din sănătate, cu subfinanţarea învăţământului şi, în aceeaşi vreme, trebuie să fie atent la deficitul bugetar sau la datoria publică. ZF a identificat 20 de probleme care stau în faţa viitorului guvern. Nu sunt singurele pe care le are România, dar sunt presante.
Exporturile: diversificaţi-le dacă vreţi să le creşteţi
Analiştii au adus frecvent în discuţie necesitatea creşterii competitivităţii exporturilor şi diversificarea pieţelor de export spre ţările din afara Uniunii Europene, însă procesul este de durată şi este afectat de concurenţa puternică pe costuri de producţie. Exporturile au avut în primele luni din 2012 o rată de creştere de circa 5-8%, dar încetinirea economiei zonei euro a determinat o deterioare semnificativă a cererii externe. Luna septembrie a readus exporturile în teritoriul negativ: România a exportat în această lună bunuri şi servicii în valoare de 3,8 mld. euro, în scădere cu 4% faţă de aceeaşi lună din 2011. Pe ansamblul primelor nouă luni exporturile au avut o scădere de 0,5%, ceea ce face puţin probabilă atingerea ţintei de creştere anuală a exporturilor de 5% asumată prin proiectul de buget. Dinspre zona euro semnalele nu sunt foarte pozitive pentru prima parte a anului viitor, astfel că exporturile cel mai probabil vor continua să frâneze. Diversificarea lor este soluţia de stopare a declinului.
Deficitul bugetar: cu sabia deasupra capului
Viitorul guvern nu va mai putea să depăşească în anii ce vin un deficit bugetar de 3% din PIB şi 0,5% din PIB deficit structural. Aşa s-a angajat România în faţa UE, aşa a semnat, alături de alţi parteneri din UE şi va fi penaliazată (cel mai probabil prin tăierea fondurilor UE) dacă va încălca această înţelegere. Acest lucru va fi înscris şi în viitoarea constituţie. Drept urmare, oricât ar vrea să cheltuiască mai mult, împins de nevoi, Guvernul va fi constrâns de cătuşele deficitului să respecte fatalele 3% din PIB. Aşadar, adio de acum înainte majorărilor de pensii şi salarii în contul unor iluzorii explozive creşteri economice. Şansa guvernului viitor va fi aceea ca prin politicile pe care le adoptă să asigure o creştere economică solidă care să aducă mai mulţi bani la buget, să strângă mai bine la buget banii care îi sunt datoraţi, iar deficitul, dacă va fi, să meargă în investiţii care, la rândul lor, să-i aducă mai mulţi bani în buget.
Datoria publică: atenţie mare la vârfurile de plată
În următorii ani, rambursarea împrumuturilor externe va majora semnificativ serviciul datoriei pentru guvern şi banca centrală. În 2013 şi 2014 România va avea vârfuri de plată a datoriei externe de 13 mld. euro. Analiştii anticipează plafonarea datoriei sub pragul de 40% din PIB doar dacă va continua ajustarea deficitului bugetar, iar economia va rămâne în teritoriu pozitiv, cu creşteri consistente de peste 2-3%. Datoria publică şi-a continuat ascensiunea în acest an, ajungând la sfârşitul lunii septembrie la 236,3 mld. lei. Ritmul de creştere s-a înjumătăţit totuşi comparativ cu aceeaşi perioadă de anul trecut.
Investiţiile străine: deocamdată nu putem fără ele
Investiţiile străine directe au rămas la un nivel modest în acest an. Iar România nu are cum să se dezvolte fără capital străin, după cum au tot repetat specialiştii în ultimii ani. Credibilitate şi stabilitate fiscală, iată soluţiile economiştilor. În primele nouă luni din 2012 investiţiile străine au totalizat 1,1 mld. euro, în creştere cu aproape 30% faţă de aceeaşi perioadă din 2011. Nivelul este apropiat de cel înregistrat în anul 2000, atunci când economia românească era încă departe de Uniunea Europeană. După anul de graţie 2008, când investiţiile străine au atins un maxim de 9,5 mld. euro, au urmat trei ani de căderi continue. Anul trecut investiţiile străine au atins minimul ultimilor nouă ani, de 1,9 mld. euro. În septembrie, investiţiile străine au finanţat în proporţie de 30,2% deficitul de cont curent, în valoare de 3,7 mld. euro.
Aceeaşi prioritate: legea sănătăţii
Una dintre cele mai mari provocări pentru viitorul guvern vine din domeniul sănătăţii, acolo unde de mai bine de un an o nouă lege aşteaptă să fie trimisă în Parlament. Proiectul care a ajuns la varianta cu numărul doi şi care se află încă în dezbatere publică ar trebui să schimbe din temelii sistemul de sănătate aspru criticat pentru calitatea slabă a serviciilor oferite. Fiecare dintre termenele avansate pentru trimiterea sa în Parlament a fost amânat. Ultimele date disponibile arată că va fi prezentată în prima şedinţă a noului Guvern (pe 12 decembrie), iar faţă de varianta lansată în vară de Ministerul Sănătăţii nu există modificări majore, ci doar de ordin tehnic. Noua lege ar urma să încurajeze asigurările private, iar pacientul să poată alege dacă doreşte să se trateze la stat sau la privat. De la noul şef din Sănătate se va aştepta şi lista produselor ce urmează să fie cumpărate din achiziţii publice de către stat, un proiect început recent, dar care trebuie finalizat.
Fonduri UE: A centraliza, a nu centraliza
Este de ajuns centralizarea deciziei în privinţa absorbţiei fondurilor europene? Intenţia este atât a USL, cât şi a ARD, principalele forţe care îşi dispută puterea. Din cele 20 mld. euro fonduri structurale şi de coeziune alocate României în perioada 2007-2013 am absorbit 1,9 mld. euro (sub 10%) în şase ani de la integrarea în UE. Dar în ultimii ani bugetul de stat i-a trecut la capitolul venituri. Bugetul pe 2012 prevede intrări de fonduri UE de 13 mld. lei (2,9 mld. euro), adică o treime din totalul investiţiilor prognozate ale statului. Nu am luat în 2012 decât 900 mil. euro. Asta înseamnă că fie nu se mai fac (nu s-au făcut) investiţii de 2 mld. euro, fie banii sunt luaţi din altă parte. Acesta este avantajul fondurilor europene, esenţial pentru starea în care ne aflăm: fondurile UE merg în investiţii. Dacă sunt bine folosite, chiar dacă nu sunt multe raportat la PIB sau la veniturile statului, bine folosite ele ajută economia şi degrevează bugetul statului care poate să-şi folosească banii proprii pentru atât de multele nevoi pe care le are.
Agricultura are nevoie de irigaţii, silozuri şi stimulente pentru micii fermieri
Noul guvern va trebui să găsească soluţii pentru dezvoltarea sistemului local de irigaţii, care ar putea avea un impact benefic pe termen lung asupra agriculturii locale. De asemenea, trebuie să direcţioneze fonduri europene către zona de infrastructură agricolă, în special către silozuri, care sunt singurele instrumente pe termen scurt care îi pot proteja pe fermieri de efectele secetei: deşi pierd din cantitatea produsă pe fondul vremii nefavorabile, pot câştiga ulterior din preţ. O prioritate a noului guvern ar trebui să fie şi conectarea micilor fermieri la piaţă, prin oferirea de stimulente la plata TVA, în contextul în care momentan ei preferă să vândă "la negru" sau "la marginea drumului".
Mere şi pere "Made in Romania"
Micii producători agricoli, fie că se ocupă cu creşterea animalelor, legumicultură sau pomicultură, au dificultăţi în a ajunge în piaţă. Unul dintre motivele pentru care micii fermieri nu reuşesc să se lupte de la egal la egal cu produsele importate este determinat de lipsa de procesare la nivel primar. Pentru a putea ajunge cu mărfurile pe rafturile marilor supermarketuri, micii fermieri trebuie să aibă produse curăţate, ambalate şi sortate, lucru care nu se întâmplă în prezent. Mai mult, rulajul marilor jucători din retail determină şi comenzi de cantităţi mari, pe care micii producători agricoli nu le pot onora. O soluţie ar fi măsurile stimulative pentru asociere sau punerea pe picioare a unei reţele de preluare a recoltelor micilor fermieri.
Schengen: Ţară de mâna a doua
Câtă vreme România va fi în afara granţielor Schengen va fi o ţară de mâna a doua în UE. Nu pentru că românii nu pot merge acum în Europa doar cu buletinul, ci pentru că ţara lor "nu este egală" cu ţara altora, este ca un lepros tratat separat de ceilalţi bolnavi. Problema Schengen - din care preşedintele Traian Băsescu făcuse o prioritate a celui de-al doilea mandat al său - este una politică sau mai precis s-a transformat într-una politică. Frontierele României sunt sigure, dar: ce te faci când ai aparatură superperformantă la graniţe, dar vameşii sunt corupţi? (Cel puţin aşa susţine înverşunatul adversar al aderării, Olanda.) Dintr-o chestiune pur tehnică (securizarea frontierelor care ne-a costat oricum 1 mld. euro) "dosarul Schengen" ascunde între coperţile lui acum probleme precum justiţia şi corupţia. Va fi nevoie de diplomaţie, de persuasiune, dar, în primul rând de paşi concreţi pentru consolidarea justiţiei şi a altor instituţii ale statului pentru a scăpa de ceea ce a devenit pentru România, cu vremea, "complexul Schengen".
Educaţia versus realitatea de pe piaţa muncii
Ultimii doi ani au fost de coşmar: 50% din absolvenţii de liceu (200.000 de elevi în total) au ratat bacalaureatul, au ieşit de pe poarta şcolii doar ca să intre pe cea a direcţiilor de şomaj. Ce este de făcut? Este şcoala românească atât de jos? Noul ministru al educaţiei va trebui să lămurească în primul rând cum vor da elevii de clasa a XII-a bacalaureatul anul viitor, dacă va fi sau nu diferenţiat. Potrivit legii educaţiei adoptată în mandatul ministrului Daniel Funeriu, bacalaureatul diferenţiat ar urma să intre în vigoare din 2016, adică începând cu generaţia de elevi care începe clasa a IX-a în anul şcolar 2012- 2013. Actualul ministru Ecaterina Andronescu spune că va exista bacalaureatul naţional care exista şi până în prezent, cu aceleaşi probe, iar bacalaureatul profesional va fi o alternativă pentru cei care nu vor să meargă mai departe la facultate. Adaptarea programei şcolare la realităţile de pe piaţa muncii şi motivarea profesorilor buni să rămână în sistem ar trebui să fie priorităţile viitorului ministru al educaţiei.
Citeste continuarea pe Ziarul Financiar
