Pictorul Constantin Piliuţă, unul dintre cei mai reprezentativi pictori români contemporani, s-a născut la 4 februarie 1929, la BotoÅŸani. A urmat cursurile Liceului „A. T. Laurian" din oraÈ™ul natal, apoi, a studiat la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu" din BucureÅŸti (1945-1949), sub îndrumarea pictorului Alexandru Ciucurencu.
A debutat în 1956, la BucureÅŸti, iar apoi a participat la circa 50 de expoziÅ£ii de grup, anuale de stat ÅŸi expoziÅ£ii de artă românească în străinătate (1964 - Moscova; 1965 - Delhi; 1966 - Budapesta, Zagreb, Belgrad; 1969 - Moscova; 1970 - expoziÅ£ia internaÅ£ională de la VarÅŸovia; 1974 - Atena, Cairo, Damasc, Teheran, Tunis, Moscova, Berlin, Glasgow; 1975 - Lisabona, Ankara, Atena; 1976 - Praga, Istanbul; 1977 - Paris, Copenhaga, Beijing, Shanghai, Ankara, New Delhi, Sofia; 1978 - Teheran, Lisabona, Lakewood-Ohio, Milwaukee Wisconsin; 1979 - Madrid, Ottawa, Ciudad de Mexico; 1994 - Munchen), potrivit volumului "DicÅ£ionarul artiÅŸtilor români contemporani" (Editura Meridiane, 1976) ÅŸi https://alexisart.ro.
De asemenea, a susÅ£inut aproximativ 20 de expoziÅ£ii personale (BucureÅŸti, 1957, 1962, 1968, 1972; VeneÅ£ia, 1967; Havana, 1969; Malmo - Suedia, 1970, Odorheiul Secuiesc, 197; BucureÅŸti, sala GalAteCa a BCU, 2002). Lucrări ale pictorului au fost expuse alături de cele ale altor maeÅŸtrii ai peniÅ£ei, la Primul Salon de Grafică Satirică Românească, precum ÅŸi la expoziÅ£ia de artă plastică "Arc in the Palace" (2002).
CreaÅ£ia lui Constantin Piliuţă, axată pe naturi statice, peisaje, nuduri, flori, cai, balerine, beÅ£ivi, lăutari, reflectă o realitate stilizată, romanÅ£ată a lumii, fiind proiecÅ£ii ale unei realităţi transfigurate din care fac parte prieteni, cunoscuÅ£i ÅŸi chiar artistul însuÅŸi. A lucrat pictură de ÅŸevalet, grafică, scenografie pentru teatre din BotoÅŸani ÅŸi BucureÅŸti, frescă. În desen ÅŸi în pictură, înÅ£elese ca modalităţi tradiÅ£ionale de exprimare, a rămas adeptul unui figurativ care îÅŸi găseÅŸte în propria sa metamorfoză resursele expresivităţii. Tonurile luminoase, degajate de impurităţi, compun o lume aerată, în care meditaÅ£ia se instaurează ca o modalitate de a se reface comuniunea cu o natură pură ÅŸi vitală. Cu aceleaÅŸi posibilităţi de esenÅ£ializare, pictorul a abordat ÅŸi alte genuri, ca portretul (Tudor Vianu, Nicolae Iorga, Tudor Arghezi, Åžtefan Luchian) ÅŸi compoziÅ£ii de evocare istorică, potrivit https://vatra-mcp.ro/.
În domeniul artei monumentale a realizat, în colectiv, portrete de voievozi ÅŸi cărturari (frescă în tempera la Muzeul Unirii din Alba Iulia, 1968), compoziÅ£ia de artă monumentală pentru Hidrocentrala PorÅ£ilor de Fier (1973), panouri decorative (mozaicuri din sticlă colorată ÅŸi marmură).
Pentru activitatea sa artistică a fost recompensat cu mai multe premii ÅŸi distincÅ£ii, între care: Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a (1971), Premiul Uniunii ArtiÅŸtilor Plastici din România (1964), Premiul "Ex-equo" al Comitetului de Stat pentru Cultură ÅŸi Artă (1971), Premiul "Ion Andreescu" al Academiei Române (1974), Ordinul NaÅ£ional "Steaua României" în grad de Cavaler (2003) pentru îndelungata activitate creatoare, originalitatea ÅŸi talentul pictural deosebit, recunoscute pe plan naÅ£ional ÅŸi internaÅ£ional.
Maestrul Constantin Piliuţă a murit la 3 mai 2003, la BucureÅŸti. În memoria sa a fost inaugurată, în 2004, o galerie, pe Calea Victoriei nr. 210, scrie AGERPRES.
Lucrări ale artistului fac obiectul a numeroase licitaÅ£ii importante de artă ÅŸi au fost expuse în cadrul mai multor expoziÅ£ii, precum "Grafica în pictura românească din colecÅ£ii particulare" (2012), "MaeÅŸtrii Artei RomâneÅŸti - ColecÅ£ia Dantes" (2015), "ArtiÅŸti botoşăneni de ieri... de azi ...." (2020), "Constantin Piliuţă. Culoare de zenit" (2021).