Cele mai bogate licee botoșănene de la ţară. Şcolile care fac profit şi au domenii boiereşti în administrare

Cele mai bogate licee botoșănene de la ţară. Şcolile care fac profit şi au domenii boiereşti în administrare

Două licee de la ţară din judeţul Botoşani sunt printre cele mai bogate şcoli din România. Au profit anual de câteva milioane de lei şi administrează adevărate domenii. Un caz special, unic în România, este liceul din comuna Pomârla, cu peste 3.000 de hectare de pădure în proprietate.

În judeţul Botoşani, există două licee de la ţară care reuşesc anual să obţină un profit de câteva milioane de lei. Aceste unităţi de învăţământ administrează adevărate domenii funciare, zootehnice şi silvice.  Mai mult, beneficiază de investiţii care le transformă printre cele mai moderne unităţi de învăţământ din ţară. Un caz aparte îl reprezintă Liceul Tehnologic din Pomârla, cea mai bogată unitate de învăţământ de la ţară din România, în ceea ce priveşte patrimoniul. În plus, în cel mai scurt timp va beneficia de dotări didactice de top. 

Liceul boierului, cel mai bogat din România  

Comuna Pomârla este situată în nordul extrem al judeţului Botoşani, chiar la graniţa României cu Ucraina. Este o comună cu o vechime de peste şase sute de ani, fost domeniu al boierilor moldoveni Başotă. 

La Pomârla funcţionează un Liceu Tehnologic cu peste 350 de elevi, toţi copii veniţi din satele învecinate. Liceul este moştenirea boierului filantrop Anastasie Başotă, una dintre cele mai importante personalităţi din nordul Moldovei la mijlocul secolului al XIX-lea. Practic, este primul liceu particular de la ţară destinat să ofere acces gratuit la învăţământ copiilor de ţăran. 

Anastasie Başotă a lăsat prin testament liceului sume uriaşe de bani pentru întreţinerea acestor copii, dar şi o proprietate de peste 8.000 de hectare de teren arabil şi 3.000 de hectare de teren forestier plus o superbă clădire care să îi servească drept sediu. La Pomârla, fapt unic în România, cei mai săraci copii de ţărani au beneficiat de o educaţie de top, cu profesori francezi şi nemţi. Director al liceului a fost celebrul junimist Samson Bodnărescu.  

De pe băncile liceului de la Pomârla au ieşit viitori academicieni, ingineri, medici. După ce a rămas fără o parte din patrimoniu după împroprietărire, Liceul din Pomârla a fost aproape marginalizat în anii comunismului. Abia în 1998, autorităţile locale au reuşit să-l reînfiinţeze şi să redobândească o parte din întinsul domeniu. Astăzi, Liceul din Pomârla are peste 1.800 de hectare de teren forestier şi 158 de hectare de teren arabil, plus vechea clădire.

„Liceul avea peste 8.000 de hectare de teren arabil şi 3.000 de hectare de teren forestier. Ca urmare a împroprietăririlor de la Primul Război dar şi a acţiunilor juridice plus regimul comunist, patrimoniul s-a diminuat mult. Noi în anul 1998 am reuşit să înfiinţăm liceul. Ca patrimoniu, s-a putut recupera 1.800 de hectare teren forestier, dar şi 158 de hectare de teren arabil. Suntem unul dintre cele mai bogate licee de la ţară din România, ca patrimoniu”, spune Dumitru Chelaru, primarul din Pomârla.  

După aproape 20 de ani, atât autorităţile locale, cât şi conducerea liceului au învăţat să fructifice averea patrimonială a liceului.

„Era o proastă administrare a statului care are un stil, aşa, de ONG, adică un leu produci, un leu cheltui. Până la urmă, am învăţat cum să facem pentru ca să ajungem la o bună administrare. Adică reuşim să obţinem din exploatarea acestui patrimoniu şi câte 5-10 miliarde vechi pe an. Este puţin deocamdată, dar suficient pentru a deschide noi orizonturi”, spune edilul comunei.   

„Vor fi condiţii mai bune decât la oraş”  

Cu banii câştigaţi din exploatarea domeniului, la Pomârla au fost cumpărate microbuze noi, se face o bază sportivă şi, totodată, se păstrează bani pentru dotările liceului. În momentul de faţă, liceul se află în reabilitare totală cu fonduri prin PNDL.  După finalizarea reabilitării se preconizează că va fi cel mai modern liceu de la ţară din România. Şi asta în condiţiile în care elevii vor beneficia de table inteligente, de videoproiectoare, laboratoare, sală de sport modernă plus un sistem revoluţionar de încălzire ecologică prin pompe de căldură. 

„Am făcut eforturi să reabilităm liceul prin proiecte. Prin PNDL, am făcut proiectul şi iată că este în plină execuţie, am ajuns la 60% grad de realizare. După ce terminăm această reabilitare vom vorbi de alte oportunităţi. Vor fi condiţii mai bune decât la oraş”, spune Dumitru Chelaru.

În plus autorităţile locale vor să transforme liceul într-o adevărată şcoală de meserii, pe profil silvic şi horticol. ” Este foarte important ca aceşti copii de aici de la ţară să ştie o meserie, să-şi găsească un loc de muncă, să se întreţină. Visez o filieră practică, prin care copiii să înveţe o meserie”, spune Dumitru Chelaru.    

Un milion de lei din lapte şi agricultură 

Un alt liceu cu o avere patrimonială importantă şi care efectiv scoate profit anual este Liceul Tehnologic ”Alexandru Vlahuţă” din Şendriceni. A fost construit la începutul secolului XX, cu sprijinul marilor moşieri din zonă. A funcţionat ca şcoală normală, fiind o adevărată ”fabrică de învăţători”. 

De pe băncile liceului din Şendriceni au ieşit numeroase personalităţi. La fel ca liceul din Pomârla, şcoala de la Şendriceni şi-a schimbat profilul odată cu instaurarea comunismului în România. A fost transformată în liceu tehnic, pe scurt, şcoală de tractorişti. După 1990, liceul a trecut prin ample prefaceri ajungând astăzi liceu tehnologic. 

Este unul dintre cele mai apreciate licee tehnologice, atât cu şcoală profesională cât şi cu profile de liceu tehnologic. Aşa cum arată şi conducerea liceului, profilele sunt armonizate cu nevoile de pe piaţa muncii, fiind realizate şi parteneriate cu agenţi economici pentru practica elevilor. Liceul se întinde pe o suprafaţă impozantă cu numeroase hale de practică pentru mecanizatori agricoli, mecanică auto, tâmplărie şi instalaţii.

Totodată, la Şendriceni au fost amenjate laboratoare de gastronomie, de servire a consumatorilor sau brutărie. Liceul nu are probleme financiare, în condiţiile în care deţine 50 de hectare de teren şi o fermă de vaci. Pământul este cultivat anual, participând şi elevii care fac practica de mecanizatori agricoli, iar laptele vacilor de la fermă este vândut procesatorilor, Recolta este vândută, iar profitul este important.

Sursa: Adevărul

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Rezultate deosebite pentru șase copii din Botoșani care au participat la Olimpiada Internațională de Aritmetică

astăzi, 20:28
689

Miercuri, 13 decembrie 2020, a avut loc Olimpiada Internațională de Aritmetică Mentală organizată de SAMĂ Global -Abacus and Mental Aritmetic Association din Taiwan.Competiția trebuia să a...

(Video) Primarul Cosmin Andrei a vizitat vineri centrele de vaccinare amenajate în Botoșani

astăzi, 19:58
166

Însoțit de administratorul public al municipiului Botoșani, primarul Cosmin Andrei a vizitat azi centrele de vaccinare amenajate în orașul reședință de județ.Din cele trei centr...

Deniz Otay este câștigătoarea Premiului național de poeziei „Mihai Eminescu” – Opus Primum

astăzi, 18:51
106

Câștigătoarea ediției din acest an, a 23-a a Premiului național de poeziei „Mihai Eminescu” - OPUS PRIMUM, este tânăra poetă Deniz Otay, cu volumul de debut „FOTOCR...