Şi copilul meu ar putea cădea pradă etnobotanicelor! Ce spun specialiştii botoşăneni despre primele semne, despre dependenţă şi tratament!
SANATATE!

Şi copilul meu ar putea cădea pradă etnobotanicelor! Ce spun specialiştii botoşăneni despre primele semne, despre dependenţă şi tratament!

Auzim deseori despre puştani culeşi de poliţie sau de ambulanţă de prin parcuri, de pe străzi, acolo unde cad seceraţi de substanţele pe care le consumă. Un moment nu ne-am gândi că ar putea fi copiii noştri!

Trec pe lângă noi, poate chiar trăim cu ei în casă şi nu vedem semnele sau pur şi simplu le ignorăm, crezând că adolescenţa va trece şi cu ea şi obiceiurile proaste. Numai că nu e aşa, orice întârziere în accesarea unui tratament înseamnă "scăparea" adolescentului într-un iad.

Vorbim despre intoxicaţiile cu substanţe etnobotanice, aşa cum generic sunt ele numite, ale căror victime devin copiii noştri. Care sunt semnele, ce trebuie să ne alarmeze, ne explică medicul pedo- psihiatru Laura Jijie, coordonatorul Secţiei de Neuropsihiatrie Infantilă din cadrul Spitalului Judeţean Mavromati Botoşani.

"Am avut anul trecut cazuri de adolescenţi care au consumat accidental. Prima dată din curiozitate, sub presiunea grupului, şi atunci consumul a fost unic. Acest consum la un copil care nu a mai consumat anterior a putut să declanşeze o alterare a stării de conştienţă, cu leşin, cu aghitaţie, cu tulburări comportamentale, ceea ce a dus la solicitarea Salvării. Adolescentul a fost adus cu ambulanţa la UPU Pediatrie, i s-a administrat tratamentul de urgenţă şi ulterior transferat în compartimentul de neuropsihiatrie pediatrică pentru tratament specific. În momentul în care se face internarea, se anunţă familia iar familia este de acord să evaluăm situaţia. Asta este o categorie de consumatori: accidental, sub presiunea grupului", povesteşte medicul Laura Jijie.

A doua categorie este cea a consumatorilor "din când în când".

"Adolescenţii consumă din curiozitate, tot sub presiunea grupului, la petreceri sau la sărbători, vor să încerce această stare disforică ce le este prezentată ca extraordinară, cu trăiri nemaipomenite şi atunci consumă aceste droguri. Pentru unii este un început pentru un consum cronic, pentru alţii este o experienţă şi atât. În decursul internării, noi încercăm să le facem o educaţie cu privire la consumul de etnobotanice, efectele pe termen scurt, mediu şi lung, să evaluăm caracteristicile adolescentului, să vedem factorii de risc şi de vulnarabilitate individuală a adolescentului pentru că un adolescent nesigur, cu puţini prieteni, cu eşec şcolar, care locuieşte într-un mediu dezorganizat, cu părinţi plecaţi în străinătate, care nu reuşesc să-l supravegheze, atunci acest adolescent va fi vulnerabil la aceşti factori externi care să conducă la consumul de etnobotanice", spune specialistul.

Numai că există şi a treia categorie, pentru salvarea căreia luptă oameni cărora le pasă.

"A treia categorie, să spunem mai serioasă, de adolescenţi consumatori cronici de etnobotanice, la care avem trei ani- patru ani de consum, cu frevenţă variabilă, în grup sau singuri, care au dezvoltat deja o dependenţă de substanţe etnobotanice şi pentru care lucrurile nu mai stau aşa de bine pentru că dependenţa înseamnă o muncă în echipă, pentru a preveni recăderea", explică Laura Jijie.

Unii pacienţi ai secţiei povestesc faptul că imediat după consumarea dozelor apare senzaţia de omnipotenţă, de euforie, că nu le mai pasă de nimic, se simt capabili de orice, au deformări perceptuale, au chiar iluzii privind bani, maşini. Însă nu durează prea mult senzaţia de bine, pentru că apare reversul: efectele negative post- consum. Este alternată starea de conştienţă, leşin, stare de agitaţie extremă, manifestări somatice, anxietate cu atacuri de panică, tahicardie, palpitaţii, frisoane, incoordonare motorie. Aceste trăiri îi sperie pe adolescenţi, unii dintrei ei mergând singuri la spital să caute ajutor medical.

"La cei care sunt dependenţi de substanţe etnobotanice apare fenomentul de toleranţă. În timp, aceeaşi cantitate de etnobotanice nu-şi mai face efectul şi are nevoie de o cantitate mai mare pentru a ajunge la acelaşi efect dorit, apoi apare fenomentul de sevraj. După o perioadă de consum cronic, cu o frecvenţă mare, apar nişte simptome fizice: lipsuri, dureri. Apar dureri somatice îngrozitoare şi nevoia imperioasă de a consuma pentru a reveni la starea de plăcere trăită", susţine pedo-psihiatrul.


Ce ar trebui să vadă părinţii?

La ce să fie atenţi părinţii pentru a depista din timp crizele pe care le traversează adolescentul?

"Un adolescent care consumă este cel mai probabil acela care a avut deja o adresabilitate la noi şi atunci urmare unei internări sau adresabilităţii în Urgenţă, părinţii trebuie să fie foarte atenţi la comportamentul adolescenţilor lor, să-i urmărească anturajul pe care îl frecventează pentru că anturajul are o mare influenţă asupra lui, cum îşi petrece timpul liber şi să-i ofere alternative de petrecere a timpului liber şi mai mult! să încerce să comunice mai mult cu copilul său pentru că întotdeauna există o lipsă de comunicare în familie, o lipsă de timp acordată adolescentului, o lipsă de supraveghere a părinşilor, ceea ce favorizează consumul de etnobotanice. Adolescenţa, prin definiţie, este o vârstă dificilă, cu nevoie de experimentare, cu efectul de turmă şi de aderare la un grup, de explorare şi tatonare dar şi de încălcare a ceea ce nu este permis, şi atunci vulnerabilitatea lui este mare iar dacă părinţii nu sunt atenţi la momentul respectiv, adolescentul poate avea mari probleme", explică specialistul.


Dar ce se întâmplă? Cum arată?

"În principiu, e vorba de o modificare de comportament, stări de agitaţie neobişnuite, o modificare la nivelul pupilelor- o constricţie sau o vasodilataţie sau conjuctive injectate, deci toate acestea sunt semne care pot să declanşeze un semnal de alarmă la părinţi. La adolescentul dependent, toate activităţile lui se învârt în jurul procurării de bani pentru a face rost de etnobotanice. Are nevoie şi de bani, pentru că acestea costă, deşi sunt mai ieftine şi la îndemâna adolescenţilor. Dar dacă consumul este cronic, are nevoie de doze tot mai mari şi va avea nevoie de mai mulţi bani. Cum va face rost? Furând bani de-acasă, amanetând obiecte. În momentul în care din casă dispar lucruri şi dispar bani, iarăşi e o problemă pentru că tulburarea de conduită este o co-morbiditate importantă la adolescenţii dependenţi de etnobotanice", spune Laura Jijie.

Un alt semn care ar trebui să alarmeze părinţii este eşecul şcolar, scăderea notelor, absenteismul, dar principalele sunt modificările de comportament, de dispoziţie, anturajul adolescenţilor.

La adulţi, dependenţa arată la fel dar şi mai mult de atât pentru că adultul dispune şi de resurse financiare proprii şi uşor are loc trecerea la celelalte etape: consum de marijuana, canabis, cocaină, heroină, în general droguri de mare risc.

"Pentru adolescenţi sunt puţine centre în ţară care să le trateze dependenţa pentru că sunt mai multe centre pentru adulţi. Întotdeauna centrele pentru adolescenţi merg pe consimţământul adolescentului, pe dorinţa lui reală de a se lăsade etnobotanice şi cum asta poate să nu existe, riscul de re-cădere poate fi mare", susţine specialistul.

Pe de altă parte, un semnal de alarmă se cuvine a fi tras pentru părinţii care au tendinţa de a ascunde problema adolescenţilor lor, sperând că va trece de la sine. Ei bine, nu se va întâmpla!.

"Părinţii trebuie să fie atenţi la copiii lor, la nevoile lor pentru că adolescenţa este o perioadă dificilă, să conunice cu ei, să-i supravegheze pe ei şi anturajul din care fac parte, să comunice deschis despre fumat, despre alcool care reprezintă un început pentru adolescentul care va fi tentat să consume şi altceva", declară Laura Jijie.


Cum se tratează consumul de etnobotanice?

În ce constă tratamentul unui adolescent consumator de etnobotanice? În reechilibrarea organismului intoxicat cu etnobotanice, apoi tratamentul simptomelor aferente: agitaţie, agresivitatea, halucinaţii sau delir, apoi se face educaţia, consilierea familiei iar pe termen lung prevenţie secundară a consumului de etnobotanice.

"Cert este că nu este un moft ci un pericol pentru adolescenţi deoarece consumul pe termen lung poate duce la deteriorarea cognitivă, cu afectare pe termen lung, tulburări psihice cauzate de consumul de etnobotanice. Părinţii nu trebuie să minimalizeze consumul de etnobotanice pentru că acesta poate să fie o mască a unor alte probleme pe care adolescentul le poate avea. Probleme de dispoziţie, anxietate, depresie, probleme de conduită, deci există o suferinţă în spate, adolescentul nu se simte bine în pielea lui. Cu cât discrepanţa dintre realitatea în care el este un eşec, nu reuşeşte să-şi facă prieteni, nu are note bune la şcoală, este marginalizat, i se spune că este rău şi starea de bine pe care i-o dă consumul de etnobotanice este mai mare, cu atât riscul de re- cădere este mai mare pentru că toată lumea vrea să fie fericită, tindem spre mai bine. Dacă în această realitate el este nefericit, îşi va căuta refugiul în drog şi în grupul la care aderă şi în care se simte în largul lui", încheie pedo-psihiatrul Laura Jijie.

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Madalina Ursuleanu

Nervi la Spitalul Judeţean! Zeci de pacienţi şi aparţinători iritaţi de timpul de aşteptare la internare FOTO

astăzi, 14:05
752

Cu un singur ghişeu de internări deschis, unde pacienţii şi aparţinătorii transmiteau documentaţiile de internare, dar şi cu o durată mare de operare a acestor documentaţii, la parterul spit...

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, estimează că în ritmul politicilor PSD, România va cunoaşte o criză economică fără precedent

Duminică, 20 August 2017
485

Liderul PNL, Ludovic Orban, a folosit în expunerea sa comparaţia situaţiei economice a României din primele şase luni ale anului 2017 cu primele şase luni ale anului 2017. "Gradul...

Preşedintele şi secretarul general al PNL, în turneu la Botoşani. "Nu vreau să conduc dintr-un fotoliu de la Bucureşti"

Duminică, 20 August 2017
589

Liderii liberali au venit la Botoşani, de la Arad, pentru a se întâlni cu oamenii de la Corlăteni, Roşiori (comuna Răchiţi), la Dobârceni, Blândeşti şi din oraşul Flăm...