Boala lor are un nume, "insuficienţă renală", iar medicul specialist Adriana Buhai de la Secţia de Nefrologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Mavromati ne explică ce se întâmplă cu rinichii bolnavi.
"Insuficienţa renală apare atunci când capacitatea rinichiului este redusă sub 110- 120%. Nu se manifestă deloc! Asta este problema principală în insuficienţa renală, este asimptomatică până în stadiile finale, atunci când apare anemia severă, uremia şi complicaţiile sale, pacientul nu ştie că are probleme cu rinichii. Trebuie făcut şi aici un screening, aşa cum s-a făcut în cazul diabetului, atunci când ştiţi ce rezultate au fost. Dacă s-ar face analiza obligatorie şi pentru uree şi creatinină, aţi vedea ce surprize ar fi. Asimptomatică până în stadiile finale, repet!", susţine Adriana Buhai.
Potrivit medicului specialist, simptomatologia este nespecifică: pacientul oboseşte şi simte un pic de greaţă.
"Ureea ajunge în cap, ajunge în stomac, anemia dă oboseală la eforturi minime chiar la repaos. Pacientul urinează în continuare, asta e curios. În majoritatea cazurilor, pacienţii sunt cu diureză prostatică, am şi pacienţi dializaţi de cinci ani care urinează şi doi litri, dar numai apă, pentru că numai atât mai poate rinichiul. Deci simptomatologia specifică e zero, de asta e şi catastrofa cu dializă. Este o boală perversă, nu se diagnostichează decât paraclinic, cu analize pe uree şi creatinină, Insuficienţa renală se vede rar la ecografie şi doar dacă ecografistul vede că rinichiul îşi mişcorează dimensiunile. Un diagnostic cu certitudine se pune doar paraclinic", spune medicul specialist.Cum se ajunge la insuficienţa renală?
Cauzele pentru care un pacient ajunge la insuficienţă renală sunt extrem de diverse, în condiţiile în care insuficienţa renală acută are o cu totul altă patologie decât cea cronică.
"Sunt acute care se manifestă zgomotos: pielonefritele au o manifestare foarte zgomotoasă: anurie, edeme, hipertensiune, stare gravă. Acolo îl vezi de la început că nu e ok. În bolile astea insidioase- diabet, lupus, hipertensiune, consum de analgezice- am o mare problemă cu Fasconalul, Antinevralgicul şi inflamatoriile- sunt plini de nefropatie analgezică. Adică efectele adverse ale pastilelor. De exemplu, fenacetina din Antinevralgic şi Fasconal numai noi o mai folosim, noi şi ruşii, în rest s-a interzis peste tot din cauza complicaţiilor. Astea sunt cu boli cu evoluţie extrem de insidioasă. Boala se instalează în timp, încetişor, apare retenţia azotată, complicaţiile apar târziu. Se poate interveni urgent, cu medicaţie conservatoare, este medicaţie pentru anemie, este program naţional pentru insuficienţă renală. Reţetele costă în jur de 2.000 de lei iar pacienţii le pot obţine gratis, dar oamenii nu ştiu, îmi spun că medicul de familie nu-i informează şi cred că dacă au luat o reţetă le-a şi trecut, cât timp nu-i doare. Şi când vin, ajung la Urgenţe în comă", adaugă Adriana Buhai.
Odată "supăraţi" rinichii, ei îşi revin şi funcţionează normal, însă este necesară ţinerea sub observaţie pentru analize.
"Sunt afecţiuni după care rinichii îşi reiau funcţia normală. Sunt glomerulonefrite acute postinfecţioase, am avut intoxicaţii cu diverse substanţe. Sunt pacienţi care au avut nevoie de dializă o perioadă şi şi-au recuperat funcţia renală în totalitate. Treaba e aşa: dacă este o boală în organism, rinichiul suferă, dacă suferă rinichiul, suferă toate organele! Ai tensiune, ai diabet, ai lupus, ai poliartrită reumatoidă, până la urmă trebuie urmărit rinichiul pentru că leziunile se vor instala mai devreme sau mai târziu. Ai insuficienţă renală? Se duce şi cordul, şi tensiunea, şi pielea, şi oasele, se duc toate. Trebuie urmărite toate", susţine medicul nefrolog.
Despre dializă
Şi dacă tot vorbim de insuficienţa renală, e cazul să explicăm şi ce înseamnă procedura de dializă.
"Dializa este o metodă de supleere a funcţiei renale. Dializa nu vindecă boala, dializa suplineşte ceea ce rinichii nu mai pot face. Practic, filtrează sângele- este un aparat, se extrage sângele printr-o linie arterială, se trece printr-un dializor, printr-un filtru şi se reintroduce în corp printr-o linie venoasă. Procedeul ăsta se face în decurs de patru ore, în medie, de câteva sute de ori până se curăţă. Pacientul dializat are la finalul dializei o uree şi o creatinină normală, după care se reacumulează toxinele şi iarăşi este necesară dializa. Nu este o procedură dureroasă, este ca o perfuzie care durează patru ore. Desigur, se întâmplă să fie şi dezechilibre, având în vedere patologia asociată, mai pică tensiunea, mai creşte tensiunea, dar imediat intervenim şi echilibrăm. Aici sunt două probleme pe care lumea nu le înţelege: 1. dializa nu vindecă şi 2. nu înţeleg de ce unii refuză dializa. Am avut un pacient care-mi spunea că mai bine moare decât să facă dializă, dar fără să aibă un motiv clart pe care să mi-l spună. Până la urmă l-am convins şi după două- trei şedinţe deja se obişnuise. Dializa este un tratament. Eu le arăt pacienţilor mei pe cei de la oncologie şi le spun: câţi dintre cei de la oncologie nu şi-ar dori un tratament? Ei au la dispoziţie un tratament şi nu vor să-l urmeze?", susţine Adriana Buhai.Analizele anuale, cheia pentru o diagnosticare precoce
Avem vreo posibilitate să ne menţinem rinichii sănătoşi, astfel încât să nu avem nevoie de tratamente? "La un om sănătos, care nu se ştie cu patologie asociată, care nu-i hipertensiv, diabetic sau cu alte boli de sistem, nu sunt multe de făcut. Eventual să nu-şi administreze nefrotoxice sau antiinflamatoriile. Şi încă ceva: infecţiile dentare pot da glumerulonefrite! Avem un dializat care şi-a rupt acul în gingie, iar stomatologul l-a lăsat acolo şi a făcut glumerulonefrită. Deci infecţiile dentare sunt riscante. În rest, nu prea ai cum să te fereşti. Clar este însă că trebuie să ne facem analizele- cât e să-ţi faci o creatinină?", arată medicul nefrolog Adriana Buhai.