Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (P.Î.C.C.J.), Bogdan Dimitrie Licu, a solicitat ministrului justiției, doamnei Ana Birchall, sprijin în inițierea adoptării unei modificări legislative care să permită o combatere mai eficientă a criminalității în materia furtului calificat.
În prezent, modalitățile de furt calificat pentru care legiuitorul a prevăzut că împăcarea părților înlătură răspunderea penală sunt foarte grave şi relevă un grad ridicat de pericol social al infractorului.
Vorbim despre furturile dntr-un mijloc de transport în comun; în timpul nopţii; de o persoană mascată, deghizată sau travestită; prin efracţie, escaladare sau prin folosirea fără drept a unei chei adevărate ori a unei chei falsificate; prin scoaterea din funcţie a sistemului de alarmă ori de supraveghere, prin violare de domiciliu sau sediu profesional; de o persoană având asupra sa o armă, etc.
Solicitarea procurorului general al P.Î.C.C.J. este întemeiată pe analiza și verificările pe care le-a dispus anterior și care au dus la concluzia că este necesară eliminarea posibilității împăcării pentru infracţiunea prevăzută de art. 229 alin. (1) şi alin. (2) lit. b) şi c) Cod penal, respectiv furtul calificat, având în vedere că măsura nu a condus la reducerea infracționalității în perioada de referință 2013-2019 în care a fost în vigoare textul alin. (2) al art. 231.
Potrivit datelor statistice privind infracțiunea de furt calificat, numai în perioada sem. I 2019, la nivelul Ministerului Public s-au adoptat soluții de clasare într-un număr de 3932 cauze prin împăcarea părților, iar în alte 604 cauze prin retragerea plângerii prealabile, acestea depășind cu mult numărul inculpaților trimiși în judecată pentru această infracțiune în semestrul I al anului 2019, respectiv 2871.
„Se observă că se înregistrează o tendință de scădere continuă a numărului inculpaților trimiși în judecată, mai mică însă decât a procentului de creștere a numărului soluțiilor de clasare prin împăcarea părților și retragerea plângerii prealabile. Prin urmare, criminalitatea în materie nu a scăzut, însă s-a redus fermitatea reacției sistemului judiciar față de acest fenomen”, se precizează într-un comunicat de presă emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Solicitarea a fost făcută pe 7 octombrie 2019, și vine după ce Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că s-a redus fermitatea reacției sistemului judiciar față de acest fenomen.
“Cunoscând că acţiunea de urmărire penală a statului va fi împiedicată de împăcare, persoana în cauză este efectiv încurajată să comită fapta întrucât riscul de a suporta o sancţiune este mult redus. Printr-o astfel de măsură se încurajează comiterea faptelor de furt prin modalităţile descrise anterior cu consecinţe negative în ceea ce priveşte siguranţa persoanelor. Trebuie avut în vedere că în momentul în care autorul este surprins de partea vătămată în timpul comiterii faptei, pentru asigurarea scăpării acesta poate folosi violenţă, fapt de natură a conduce în final la rănirea victimei infracţiunii de furt sau chiar a uciderii acesteia, putând, constitui, astfel, germenii marii infracţionalităţi (tâlhărie, omor). Nu în ultimul rând, menționăm că, în multe situații, retragerea plângerii sau împăcarea părților nu reprezintă acordul de voință necondiționat al acestora, ci este urmarea presiunilor autorului faptei, familiei acestuia sau persoanelor din anturajul lui pentru a se sustrage rigorilor legii penale. În astfel de situație, organele statului sunt în imposibilitatea de a combate astfel de manifestări, în special în cazul în care acestea nu îmbracă forma unor amenințări sau violențe directe, fiind doar intimidări, de natură a convinge persoana vătămată”, se mai precizează într-un comunicat de presă emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.