În mandatele miniștrilor Olguța Vasilescu și Marius Budăi, la Ministerul Muncii sporurile pentru condiții vătămătoare acordate angajaților care munceau la birouri începeau de la câteva sute de lei și treceau de 2.000 de lei de persoană, dezvăluie Newsweek România.

Olguța Vasilescu a condus ministerul până în noiembrie 2018, fiind urmat de Marius Budăi.

La data de 30 septembrie 2019 (mandatul lui Marius Budăi), angajații de frunte ai Ministerului Muncii primeau spor pentru condiții vătămătoare.

Secretar general: salariul – 14.326 lei - spor pentru condiții vătămătoare – 2.088 lei

Secretar adjunct: salariul – 13.085 lei - spor pentru condiții vătămătoare – 1.870 lei

Director General: salariul – 12.397 lei - spor pentru condiții vătămătoare – 1.763 lei

Director: salariul – 10.000 lei - spor pentru condiții vătămătoare – 1.500 lei

Manager Public: salariul – 10.000 lei - spor pentru condiții vătămătoare – 1.400 lei

Consilier: salariul – 7.800 lei - spor pentru condiții vătămătoare – 1.000 lei

Un șofer primea un spor de condiții de muncă vătămătoare de 500 de lei, iar un consilier pe afaceri europene - 1.100 de lei.

Marius Budăi a triplat sporul pentru condiții vătămătoare celor care aveau funcții importante în Ministerul Muncii.

Angajații mai primeau, anual, un voucher de vacanță de 1.400 de lei și indemnizație de hrană de 450 lei pe lună.

În mandatul Olguței Vasilescu sporurile erau mai mici.

Secretarul General primea spor pentru condiții vătămătoare în valoare de 608 de lei, de trei ori mai puțin.

La fel, Secretarul General adjunct primea 536 de lei, iar Directorul General câștiga un spor pentru condiții vătămătoare de 408 lei.

Câțiva consilieri câștigau 950 de lei pentru că aveau titlul de doctor.   

Sporul pentru condiții deosebit de periculoase, condiții periculoase și condiții periculoase sau vătămătoare de muncă se acordă potrivit buletinelor de determinare prin expertizare a locurilor de muncă, ce se eliberează pe baza următoarelor criterii:

a) înregistrarea de îmbolnăviri profesionale ca urmare a activității desfășurate la locul de muncă;

b) gradul de creștere a indicilor de morbiditate la locurile de muncă respective;

c) înregistrarea unor cazuri de accidente de muncă produse la locul de muncă.