În urmă cu câteva zile, ministrul Comunicațiilor, Valerian Vreme, vorbea despre existența unui Centru de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică, dar și a unui grup de lucru care trebuie să pună la punct o strategie de securitate cibernetică. Sunt denumiri oarecum "pompoase" pentru ceea ce ar urma să fie un fel de "Poliție a internetului". Astfel de centre există în toate țările membre UE, cu excepția Bulgariei, dar și a României, unde CERT-RO (Romanian Computer Emergency Response Team) nu este, deocamdată, complet funcțional din cauza unor lacune legislative.
"În cazul unui incident informatic, un astfel de centru adună «cunoaștere», vede exact modul în care se manifestă un anumit tip de amenințare, și nu cele exclusiv informatice, ci și probleme generate de anumite echipamente", explică Răzvan Gavrilă, expert în cadrul CERT-RO. Altfel spus, scopul centrului este de a educa utilizatorii de calculatoare, astfel încât navigarea pe internet să fie cât mai sigură.
"Această componentă, de educare, este gratuită, pentru că este de interes național, am putea spune, ca rețelele să fie sigure, pentru că astfel oamenii vor dobândi încredere și vor putea genera o creștere a comerțului digital, de exemplu", arată el. În plus, centrele din Europa mai asigură și o serie de servicii contra-cost pentru diferite entități, precum realizarea unor anumite analize sau studii.
În România, la CERT-RO lucrează, deocamdată, trei angajați. Activitatea este, pentru moment, la "ralanti", după cum spune Gavrilă, întrucât hotărârea de guvern care va reglementa activitatea instituției nu a fost încă adoptată. În funcție de prevederile acesteia, centrul ar putea primi atribuții care le-ar putea permite angajaților, de exemplu, să fie mai proactivi în relația cu furnizorii de internet și să le semnaleze acestora eventualele probleme din rețeaua lor, poate chiar la cererea acestora. Asta pentru că sesizările pe care angajații centrului le primesc acum semnalează existența unor viruși sau atacuri de tip phishing.
Când va fi complet operațională, instituția ar putea avea, în opinia lui Răzvan Gavrilă, între zece și 15 angajați, iar dacă va avea și atribuții de cercetare, în jur de 30 de angajați.
