Date geografice

Date geografice

BOTOSANI


Asezare: Judetul Botosani, se afla in partea de nord-est a Romaniei. Raul Siret la vest, este limita cu judetul Suceava. In partea de nord si nord-est se invecineaza cu Ucraina, granita fiind conventionala pana la intrarea in tara a raului Prut, in dreptul localitatii Oroftiana. Vecinii sunt raioanele Novoselita, Herta din regiunea Cernauti (Ucraina), raioane care pana in anul 1940, faceau parte din judetul Dorohoi. Trecerea prin punctul vamal de la Racovat - Dorohoi este pietonal si auto. De la Orofteana, este granita naturala, pe Prut, pana in dreptul localitatii Ivancauti (com. Paltinis), dupa care vecin este Republica Moldova, prin raioanele Briceni, Glodeni si Rascani. Prin punctul vamal Radauti Prut - Lipcani, un pod nou (2001), deschis din luna februarie 2010, si punctul vamal Stanca-Costesti, se inlesnesc legaturile cu Republica Moldova (pietonal si auto). In partea de sud, vecin este judetul Iasi. Matematic, ca pozitie pe glob, judetul este incadrat de urmatoarele coordonate geografice: paralela de 47 grade 24`16`` lat. N, ce trece prin sudul localitatii Prajeni, comuna Prajeni; in partea de nord este intretaiat de paralela de 48 grade 15`06`` lat. N, ce trece pe la nord de localitatea Horodistea, comuna Paltinis; limita vestica este data de meridianul de 26 grade 02`02`` long. E, ce trece prin dreptul localitatii Dresca, comuna Dresca; prin partea de est trece meridianul de 27 grade 24`32`` long E, ce intretaie prin SE localitatea Plescani, comuna Calarasi. (Sursa: "Judetul Botosani in 2013 - Monografie geografica", Mihai Poclid, editura Taida, Iasi 2013)

Orasul Botosani este situat în zona de contact dintre regiunea dealurilor înalte de pe stânga vaii Siretului, în vest, si cea a dealurilor joase a Câmpiei Moldovei ce se întinde catre est. Dealurile din partea de vest a orasului fac parte din Podisul Sucevei – sectorul seii Bucecea-Vorona cu altitudini maxime de 250 metri ( Dealul Sulita), si cu altitudini minime - 150 metri - în partea de sud-vest si nord-est. Intre relieful înalt din vest, cu caracter de coasta si cel de câmpie colinara din est, exista un culoar depresionar (uluc) în care este asezat municipiul Botosani.

Teritoriul orasului propriu-zis are o suprafata de 4.132 ha, si un caracter usor alungit pe directia nord-sud . Altitudinea medie a orasului este de 163 metri, nedepasind decât exceptional 200 metri, în partea vestica. Caracteristic acestei regiuni este relieful de dealuri joase sau câmpii deluroase, dezvoltate pe depozite monoclinale (usor înclinate spre sud-est), cu pante slabe, cu vai foarte largi, cu interfluvii ca niste platouri si cu energie de relief redusa, în medie 30-40 metri.

Suprafata: 4965 Km2 (respectiv 2,1 % din teritoriul tarii);

Relieful: predominant deluros; Unitatile sale sunt: Dealurile Siretului si Câmpia Jijiei Superioare, dispuse de la nord (partea deluroasa a câmpiei Jijiei, cu coline domoale ce nu depasesc 200 m), spre est (câmpia de lânga Prut) si spre vest (terasele înalte de pe malul stâng al Siretului, care fac parte din zona sud-estica a Podisului Moldovei, cu înaltimi de 300 m).

Clima: este temperat - continentala, influentata puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determina ca temperatura medie anuala sa fie mai redusa decât în restul tarii ( 8-9 C), cu precipitatii variabile, cu ierni sarace în zapada, cu veri ce au regim scazut de umezeala, cu vânturi predominante din nord - vest si sud – vest. Sub aspect geostructural, judetul Botosani este amplasat în întregime pe unitatea de platforma veche, numita Platforma Moldoveneasca. Privit în ansamblu, teritoriul judetului se caracterizeaza în cea mai mare parte printr-un relief larg valurit, cu interfluvii colinare, deluroase, separate prin vai cu lunci largi si pline de iazuri. Densitatea medie a retelei hidrografice are valori cuprinse între 0,43 si 0,63 km/kmp. Fiind situat în partea de nord-est a tarii, teritoriul judetului Botosani este supus influentelor climatice continentale ale Europei de Est si mai putin celor ale Europei Centrale, desi majoritatea precipitatiilor sunt provocate de mase de aer care se deplaseaza din vestul si nord-vestul Europei. Vecinatatea cu marea câmpie Euro-Asiatica face clima judetului Botosani sa se caracterizeze printr-un regim al temperaturii aerului si al precipitatiilor cu valori caracteristice climatului continental-excesiv.

Cursurile de apa: Apele curgatoare au majoritatea directia de curgere nord-vest – sud-est si sunt formate din râurile Siret, Prut si Jijia, cu afluentii lor.
Râurile, pârâurile, baltile si iazurile sunt puternic influentate de caracteristicile climei temperat-continentale.
Iazurile sunt în numar de 148, cu o suprafata totala de 3.600 ha si un volum de 55.000.000 mc, mai importante fiind Dracsani, Hanesti, Negreni, Tataraseni, Mileanca, Esanca. Cursurile de apa sunt  formate din Prut la est si Siret la vest, Baseu si Jijia în centru, cu afluentii importanti: Sitna, Miletin, Dresleuca ce formeaza culoare depresionare largi cu lunci extinse ce brazdeaza judetul, determinând crearea artificiala a peste 150 iazuri, utilizate pentru echilibrarea debitelor, irigatii, alimentare cu apa, piscicultura. În zona localitatilor Stânca - Costesti a fost construit un important nod hidrotehnic, realizându-se una din cele mai mari acumulari din tara, cu un volum de 1,5 miliarde mc apa, cu o suprafata de 1600 ha si o lungime de 70 km.


Lacuri: Din multimea iazurilor, ce confera o frumusete aparte putem aminti: Dracsani (440 ha pe valea Sitnei); Negreni (304 ha pe valea Baseu), Cal Alb; Hanesti; Mileanca, Havârna.
Reteaua hidrografica a judetului Botosani este formata în principal de bazinul râului Prut si afluentiii acestuia, si într-o mica masura, de bazinul râului Siret, în nord-vestul judetului. Bazinul râului Prut ocupa 88% din suprafata judetului, iar 12% este ocupat de bazinul râului Siret, situat în partea vestica a judetului. Repartitia pe bazine hidrografice se prezinta astfel: B.H. Prut – 4382kmp; B.H. Siret – 603kmp . Densitatea medie a retelei hidrografice permanente este destul de redusã 0,41/km/kmp; sursa principalã de alimentare (86 %) consituind-o precipitatile atmosferice; Exista un numãr de 156 lacuri de acumulare, iazuri, pepiniere piscicole si elestee din care 152 apartin bazinului hidrografic Prut, iar 4 apartin bazinului hidrografic Siret; Pânza freaticã de micã adâncime, interceptatã între 2 si 15 m, are un potential destul de scãzut, datoritã structurii litologice.În ceea ce priveste orasul Botosani, acesta este încadrat de doua râuri principale: Sitna (principalul afluent al Jijiei - 65 km) si Dresleuca, un afluent al Sitnei. Din cauza acumularii de la Catamaresti, râul Sitna are un debit mic în dreptul orasului Botosani - 0.396 m3/s. În apropierea orasului mai sunt câteva acumulari mai mari de apa (sub forma de lacuri) si mai multe acumulari mici (gen iazuri). Printre cele mari, sunt de mentionat urmatoarele lacuri: Catamaresti, pe râul Sitna, în suprafata de 164 ha - Irigatii, Pescuit; Curtesti, pe râul Dresleuca, în suprafata de 39 ha - Irigatii, Pescuit; Dracsani, pe râul Sitna, în suprafata de 574 ha - Pescuit; Iaz Stauceni.

Flora si fauna.Vegetatia naturala a zonei de est orasului Botosani este caracteristica zonei de silvostepa, fiind formata în special din terenuri agricole si pajistile seculare ce ocupa locul fostelor paduri. În nord-vest se întind paduri de gorun, terenuri agricole si pajisti stepizate, iar în sud-vest fagete de deal si paduri amestecate de fag si gorun. În rest, vegetatia naturala este caracteristica solurilor de padure, cu fânete si izlazuri pe care cresc ierburi perene. Culturile traditionale constau din: grâu, secara, orz, porumb, cartofi, sfecla de zahar, floarea-soarelui. Livezile ocupa suprafete relativ mici si predomina prunul si visinul, ciresul si parul, gutuiul si nucul.
Fauna este formata din caprioara, iepuri, vulpi.

Clima: Clima este temperat-continentala, influentata puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determina ca temperatura medie anuala sa fie mai redusa decât în restul tarii ( 8-9 C), cu precipitatii variabile, cu ierni sarace în zapada, cu veri ce au regim scazut de umezeala, cu vânturi predominante din nord-vest si sud-vest; Ca organizare administrativa, judetul Botosani are 78 de localitati, din care 2 municipii (Botosani si Dorohoi), 5 orase (Darabani, Saveni, Stefanesti, Bucecea si Flamînzi) si 71 de comune care cuprind 330 de sate.
    
Orase: Botosani - resedinta de judet, atestat documentar la 1439 si în care traieste 25% din populatia judetului, se înscrie în istoria noastra nationala nu numai cu importante evenimente de profunda semnificatie pentru trecutul poporului nostru, ci si cu o inestimabila contributie pe care fiii acestor meleaguri si-au adus-o la patrimoniul culturii nationale si universale. Istoria Botosaniului începe din vremuri îndepartate.          
     Capitala de judet, municipiul Botosani este asezat în zona de nord - est a tarii, la circa 50 Km fata de Suceava si 120 Km fata de Iasi. Este situat în partea de sud-vest a judetului, în Câmpia Jijiei, la confluenta  dintre râurile Sitna si Dresleuca, spre vest, între Dresleuca si Siret, apoi coboara între dealurile: Crivat, Agafton, Baisa, iar în adâncime sta Platforma Moldovei. Spre miaza-noapte este marginit de dealurile Botosanca si Costesti.
Relieful este variat, clima temperat-continentala, influentata puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determina ca temperatura medie anuala sa fie mai redusa decât în restul tarii, cu vânturi predominante din  nord-vest si sud-vest. Suprafata municipiului este de 4.135 ha din care 1.910 ha în intravilan si 2.225 ha în extravilan.

Resursele naturale sunt:
•    Nisipuri cuartoase de calitate superioara, unice în tara, la Miorcani, Hudesti, Suharau si Bajura; primele doua sunt deja în exploatare.
•    Gipsul, de la Paltinis si Crasnaleuca, exploatate în trecut în cariera.
•    Roci de constructie: calcare recifale, gresii calcaroase, nisipuri si pietris de constructii, calcare oolitice, argile pentru olarit, caramizi si teracota.
•    Alte resurse: paduri de foioase, sleauri de deal si câmpie, cu o
structura sanatoasa, plante hidrofile (papura, rogozul, pipirigul, stuful, plopul si salcia).

 

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Tineri din Blândești, consiliați în carieră la Centrul de Tineret Botoșani! FOTO

astăzi, 12:40
44

Devenit tradițional, proiectul "Pașaport pentru viitor", implementat de Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Botoșani și realizat în parteneriat cu Şcoala Gimnazial...

Focuri de armă pentru reţinerea unui contrabandist! FOTO, VIDEO

astăzi, 12:27
150

Polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Rădăuți Prut-judeţul Botoşani au descoperit și confiscat, în urma unor acțiuni desfășurate în zona de resp...

IPS Teofan, către credincioși: ''Familia nu poate fi formată decât dintre un bărbat, soţia lui şi pruncii pe care îi binecuvântează Dumnezeu"

astăzi, 11:37
102

Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, Inaltpreasfintitul Teofan, s-a adresat luni, la slujba de Sfantul Gheorghe de la Biserica Sf. Gheorghe din Botosani, celor peste 1000 de credinciosi din Botosani ca...