Mihai Eminescu

Mihai Eminescu

Mihai Eminescu - (n. 15 ianuarie 1850, Botosani - d. 15 iunie 1889, Bucuresti) poet, prozator si jurnalist, socotit de cititorii români si de critica literari drept cel mai important scriitor romantic din literatura româna, supranumit si „luceafarul poeziei românesti”.

Mihai (Mihail) – se naste la 15 ianuarie 1850 {data consemnata în Registrul de nasteri si botezuri pe anul 1850 al orasului Botosani (mitrica bisericii Uspenia) - ,,actul de nastere de la ,,Adormirea Maicii Domnului” din Botosani, copiat si publicat de dl. Corneliu Botez si autentificat de grefa Tribunalului Botosani, arata ca Mihail, fiul caminarului Gheorghe Iminovici si a sotiei sale Ralu s-a nascut la 15 Ghenarie 1850.” (Teodor V. Stefanelli – Amintiri despre Eminescu, Ed. ,,Junimea”, Iasi, 1983, p.59.)}, în Botosani – moare la 15 iunie 1889, în Bucuresti (39 de ani).
-   20 decembrie 1849 este data prezumtiva a nasterii lui Eminescu, trecuta de poetul însusi în registrul – album al Junimii. (Teodor V. Stefanelli – Amintiri despre Eminescu, Ed. ,,Junimea”, Iasi, 1983, p.59) Este sustinuta si de capitanul Matei Eminescu, fratele mai mic al poetului, ca fiind scrisa de tatal lor pe o veche Psaltire : ,,Astazi 20 Decembrie anul 1849 la patru ceasuri si cincisprezece minute evropenesti s-au nascut fiul nostru Mihai”. (Corneliu Botez – Omagiu lui Eminescu, Galati, 1909; Petru Rezus – Mihai Eminescu, Editura Cartea Româneasca, 1983, p. 27; George Calinescu – Viata lui Mihai Eminescu , Editia a III-a, Bucuresti, Imprimeria Nationala, 1938, p. 43)).
-  24 decembrie 1849 este alta data prezumtiva a nasterii lui Mihai Eminescu, comunicata de Aglaia, sora poetului;
- 1849 – an de nastere al poetului mentionat de acesta în discutiile cu T.V.Stefanelli, ,,fara sa-mi numeasca ziua si locul nasterii”. (Teodor V. Stefanelli – Amintiri despre Eminescu, Ed. ,,Junimea”, Iasi, 1983, p. 59)
-   14 decembrie 1849 – este data nasterii lui Eminescu mentionata în testimoniul liceului cernautean eliberat de directiune pe semestrul I al anului scolar 1860-1861. (Teodor V. Stefanelli – Amintiri despre Eminescu, Ed. ,,Junimea”, Iasi, 1983, p. 59)
- 6 decembrie 1850 – în Botosani, apare ca data de nastere a copilului Michail Eminowicz, în testimoniile scolii primare greco-orientale, numita National- Hauptschule. (Teodor V. Stefanelli – Amintiri despre Eminescu, Ed. ,,Junimea”, Iasi, 1983, p.57)

-  1858 – Cernauti, Eminescu este înscris în clasa a III-a la ,,National – Hauptschule”;
-  septembrie 1858 – Eminescu ajunge la Cernauti, devenind elev în clasa a II-a a scolii primare din Cernauti.
- vara 1860 - ,,De retinut ca la sfârsitul anului scolar 1859/1860 elevul Eminovici Mihai dintr-a IV-a primara, din efectivul clasei de 82 de elevi, se clasifica al cincilea”.(Augustin Z.N. Pop – Întregiri documentare la biografia lui Eminescu, Ed. Eminescu, Bucuresti, 1983, p. 27)
- toamna 1860 – Eminescu îl cunoaste, la liceul din Cernauti, pe T.V.Stefanelli,  ce-l va avea coleg si la Viena.
- iulie 1860 – Cernauti, Eminescu promoveaza clasa a IV-a a scolii primare, clasându-se al cincilea din cei 82 de elevi;
- toamna 1860 – Cernauti, Eminescu se înscrie la ,,K.K. Ober – Gymnasium”, unde fusesera elevi si fratii mai mari;
- 1861 - Berlin, apare culegerea de folclor a germanului Richard Kunisch, intitulata Bukarest und Stambul. Skizzen aus Ungarn, Rumanien und der Turkei, citita de Eminescu în perioada berlineza;
- 1861 – Cernauti, Eminescu urmeaza clasa a doua la Gimnaziu, dar nu promoveaza anul scolar;
- toamna 1861 – duminica si sarbatorile religioase Eminescu participa la exercitiile religioase ,,ce le tinea batrânul nostru catehet Veniamin Iliut cu toti elevii români, în o sala mare a liceului”. (Teodor V. Stefanelli – Amintiri despre Eminescu, Ed. ,,Junimea”, Iasi, 1983, p.61)
- toamna 1862 – Cernauti, Eminescu se reînscrie în clasa a II-a;
- 1862 – cu nota rea la limba latina si la matermatica, Eminescu ramâne repetent în clasa a II-a, ,,în despartitura A (…).La obiectele religia si limba româneasca eram însa toti elevii români ai clasei la un loc.”Limba si literatura romîna le era predata de catre profesorul Aron Pumnul, atunci când acesta se simtea bine, iar atunci când acesta se simtea rau era înlocuit de catre profesorul dr. Ion Sbiera. (Teodor V. Stefanelli – Amintiri despre Eminescu, Ed. ,,Junimea”, Iasi, 1983, p. 62)
- aprilie 1863 – Eminescu paraseste liceul cernautean.
- mai 1864 – Cernauti, Eminescu se întoarce pentru continuarea studiilor în particular, dar renunta plecând în turneu cu trupa Tardini;
- martie 1865 -  Cernauti, Eminescu revine pentru continuarea studiilor, dar va prefera iar plecarea în turnee;
- octombrie 1864 – Eminescu este functionar la Tribunalul si la Consiliul permanent din Botosani.
- octombrie – noiembrie 1865 - Cernauti, Eminescu locuieste la Aron Pumnul, pregatindu-se pentru examenul necesar reînscrierii în învatamântul public; citeste foarte mult din literatura universala;
- 24 ianuarie 1866 – Cernauti, apare culegerea de poezii omagiale Laecrimioarele învataceilor gimnazitti den Cernauti la mormântul prea iubitului lor profesor Arune Pumnul repausat într-a 12-24 ianuarie 1866 – Eminescu publica poezia La mormântul lui Arune Pumnul, semnata ,,M.Eminovici, privatist”.
- 25 februarie – 9 martie 1866 – Oradea – Eminescu debuteaza în revista Familia, condusa de Iosif Vulcan, cu poezia De-as avea (scrisa în septembrie 1865)
- 1 august 1867 – Bucuresti, se înfiinteaza Societatea Academica Româna.
- aprilie 1868 – Bucuresti, se înfiinteaza Filarmonica româna.
- 1868 – Angajat ca sufleur si copist la Teatrul National din Bucuresti, Eminescu traduce la solicitarea lui Mihail Pascaly, din limba germana, Arta reprezentatiunii dramatice de Th. Rotscher.
- iulie – august 1869 – Eminescu se afla în  Botosani “o data cu sosirea din Cernauti a trupei lui Pascaly”.(Pavel Tugui – Eminescu – Creanga. Documente biografice inedite, Ed. Vestala, Bucuresti, 1996, p.127)
- septembrie 1869 – Eminescu pleaca la Viena, pentru a se înscrie la Universitate;
- septembrie 1869 – Praga, Eminescu se fotografiaza în atelierul lui Jan Tomas.(I. Scurtu, Portretele lui Eminescu, notite biografice, Bucuresti, Tipografia ,,Minerva”, 1903, p. 11; notite autobiografica, Mss. 2.306, f. 28, unde Eminescu face aluzie directa la vizitarea capitalei boeme în drumul sau catre Viena);
- 1869 – 1870 – Viena - Eminescu se înscrie ca student extraordinar la Facultatea de Filozofie; audiaza în paralel si cursuri de drept roman – al lui Ihering, medicina, limbi romanice, istorie antica, economie nationala – curs sustinut de Lorenz Stein.
- 1870 – Eminescu ,,lucra pe timpul acela la traducerea operei lui Kant asupra ratiunii pure, era plin de Spinoza, pe care-l citise de curând, si citea pe Fichte.
- 1 ianuarie 1870 – Dobling – Eminescu îl viziteaza, împreuna cu un grup de studenti români pe Al. Cuza, cu ocazia Anului Nou;
- 5 aprilie 1870 – Pesta – Eminescu publica în gazeta Federatiunea articolele : Sa facem un congres, În unire e taria si Echilibrul, semnate cu pseudonimul Verro. Pentru aceste articole, autoritatile austro-ungare vor încerca sa-i intenteze un proces de presa.
- 1870 - Viena – Eminescu scrie Venere si Madone, Epigonii, trimise spre publicare ,,redactorului Convorbirilor literare” .
- 1870 - Viena – Iacob Negruzzi îl viziteaza pe Eminescu, dornic sa-l cunoasca,   poposind ,,la cafeneaua Troidl din Wollzeile, locul de adunare al studentilor români” (Iacob Negruzzi, Amintiri din ,,Junimea”, Bucuresti, Editura ,,Cartea Româneasca”, 1943, p. 249 – 274)
- noiembrie 1870 – Iasi – îi apare în Convorbiri literare basmul Fat-Frumos din lacrima, prima proza  eminesciana publicata.
- ianuarie 1871 – Viena - ia fiinta societatea România juna, din unirea celor doua societati ale studentilor români de la Viena : România si Societatea literara si stiintifica. Eminescu e ales bibliotecar al societatii.
- toamna 1871 – Mihai “era în Bucuresti. Locuia într-o odaie subsol pe Calea Victoriei, o casa cu igrasie si fara lumina. Mihai venea în fiecare zi la Matei. Mihai era bine, spunea glume chiar, era în deplinatatea mintii. Era cam neglijent, lenes si senzual, ca fagaduia ceva, dar nu facea ai asa nu doar ca n-ar fi voit, dar asa …”(Scrisoarea lui Victor Eminescu din 13 aprilie 1909 catre Corneliu Botez – în Augustin Z.N.Pop – Întregiri documentare …, Ed. Eminescu, Bucuresti, 1983, p.179)
- octombrie 1871 – Viena Eminescu  se reîntoarce pentru continuarea studiilor universitare
- martie 1872 – Viena - Eminescu o cunoaate, în cercul studentilor români, pe Veronica Micle
- mai – iunie 1872 – Eminescu paraseste Viena din cauza dificultatilor materiale, venind la Ipotesti
-  18 decembrie 1872 – Berlin - Eminescu este înscris la Facultatea de Filozofie a Universitatii ca student ordinar. Frecventeaza cursuri de filozofie, filozofia stiintei si istoria antica.(Teodor V. Stefanelli – Amintiri despre Eminescu, Ed. ,,Junimea”, Iasi, 1983, p. 55)
-  1 ianuarie 1873 - Aflat la Berlin, Eminescu îsi petrece ziua în compania colegilor, studentul la Drept T.V. Stefanelli propunând ca ei sa se întâlneasca o data la 5 ani, în  data de 15 august, într-un loc dinainte ales, pe toata durata vietii lor. (Teodor V. Stefanelli – Amintiri despre Eminescu, Ed. ,,Junimea”, Iasi, 1983, p. 12)
- iunie 1873 – Berlin – lui  Eminescu i se mareste retributia primita ca secretar la Agentia diplomatica româna din Berlin unde era agent diplomatic junimistul Th. Rosetti.
-    17 iunie 1873 – din Berlin, Eminescu le scrie parintilor despre întoarcerea în tara ,,pe la finea lui august sau începutul lui septemvrie”. (Teodor V. Stefanelli – Amintiri despre Eminescu, Ed. ,,Junimea”, Iasi, 1983, p.55)
- 22 iunie 1873 – Eminescu le scrie parintilor, rugându-i sa i se trimita bani pe iulie si pe august si vorbindu-le ,,vag si despre doctorat”. (Teodor V. Stefanelli – Amintiri despre Eminescu, Ed. ,,Junimea”, Iasi, 1983, p. 55)
- 1874 – Berlin - Eminescu poarta corespondenta cu Titu Maiorescu fiind îndemnat de acesta sa-si sustina doctoratul în filozofie, pentru a fi numit profesor universitar la întoarcerea în tara.
- august 1874 – Cracovia, Lemberg – Eminescu paraseste Viena si face un ocol de studii prin aceste orase, în drumul spre tara
- 1874 – Eminescu se stabileste  la Iasi.
- septembrie 1874 – face parte, numit de ministrul Titu Maiorescu din ,,juriul” examinator pentru ocuparea catedrei vacante la Liceul din Botosani”, alaturi de Samson Bodnarescu, Zaharia Columb, Stefan Micle, N. Culianu, N. Quintescu si I. Caragiani. (Augustin Z.N. Pop – Întregiri documentare la biografia lui Eminescu, Ed. Eminescu, Bucure?ti, 1983, p. 60)
- ianuarie 1875 – Director al Bibliotecii Centrale din Iasi, participa, numit prin Dispozitia nr. 94 data de rectorul Universitatii iesene, Stefan Micle, în 26 decembrie 1874, ca observator pentru ,,examenele elevilor scolii normale ,,Vasile Lupu”, la sfîrsitul semestrului I”.(Augustin Z.N. Pop – Întregiri documentare la biografia lui Eminescu, Ed. Eminescu, Bucuresti, 1983, p. 59)
- 1 iulie 1875 – este numit revizor scolar pentru judetele Iasi si Vaslui. (Augustin Z.N. Pop – Întregiri documentare la biografia lui Eminescu, Ed. Eminescu, Bucuresti, 1983, p. 61)
- vara 1875 – participa ,,la ,,Vasile Lupu” ca ,,profesor” delegat, împreuna cu Petre Râscanu si A.D.Xenopol”.(Augustin Z.N. Pop – Întregiri documentare la biografia lui Eminescu, Ed. Eminescu, Bucuresti, 1983, p. 60)
- septembrie 1875 – iunie 1876 – participa la întrunirile junimistilor ce s-au ,,tinut regulat pân cea întâi sâmbata din iunie, când si-au luat vacanaa pâna la întâia sâmbata din septembrie dupa traditia ce se pierde în noaptea timpurilor.”(Scrisoarea din 23 iunie /15 iulie 1876 trimisa de Iacob Negruzzi lui Titu Maiorescu – în Augustin Z.N. Pop – Întregiri documentare la biografia lui Eminescu, Ed. Eminescu, Bucuresti, 1983, p. 72)
- 14 martie 1876 - Iasi – Eminescu prezinta la Junimea prelegerea Influenta austriaca asupra românilor din Principate, reprodusa si în numarul din august al Convorbirilor literare.
- 18 iunie 1876 – în calitate de revizor scolar pentru judetele Iasi si Vaslui ,,fu invitat sa asiste la examinarile publice (…) la Pensionatul normal de domnisoare”. (Augustin Z.N. Pop – Întregiri documentare la biografia lui Eminescu, Ed. Eminescu, Bucuresti, 1983, p. 60)
- 21-23 iunie 1876 – asistent la examene (Augustin Z.N. Pop – Întregiri documentare la biografia lui Eminescu, Ed. Eminescu, Bucuresti, 1983, p. 60)
- iulie 1878 -  Berlin – Congresul International de Pace de la Berlin – Basarabia se atribuie Rusiei
- iulie – august 1878 – Floresti-Dolj – aflat la mosia prietenului sau Nicolae Mandrea, Eminescu traduce, din însarcinarea Ministerului Cultelor, primul volum din Documente privitoare la istoria românilor,  lucrare realizata de Eudoxiu Hurmuzaki si aparuta în 1876, în limba germana
- 14 august 1878 - Eminescu, redactor la ,,Timpul”, este vizitat la redactia ce functiona în hotelul ,,Dacia”, de catre fostii colegi de la Cernauti si Viena: Teodor V. Stefanelli, Vasile Morariu si Al. Chibici – Revneanu, conform întelegerii lor din timpul studentiei.
- 1879 – Bucuresti - apare la editura Socec Fragmente din istoria românilor în traducerea lui Mihai Eminescu.
- începutul lui iulie 1881 – Mihai este vizitat de tatal sau, care îi cumpara si îi daruieste “un ceas de aur cu lant de 40 de galbeni, ceas pe care l-a pastrat desi a dus de multe ori lipsa. La moartea lui Mihai s-a gasit si o multime de monezi antice. De asemeni s-au gasit 2 caiete groase de doua degete, unul lung de 30 cm lat de 20 si altul lung de 24 cm lat de 178 cm, caiete legate în marochin si fiecare prevazut cu doua broaste cu cheie, erau nescrise. În ele Mihai avea de gând sa-si scrie pe curat lucrarile”. (Scrisoarea lui Victor Eminescu din 13 aprilie 1909 catre C.Botez – în Augustin Z.N.Pop – Întregiri documentare …, Ed. Eminescu, Bucuresti, 1983, p.178)
- 1881 – Leipzig – apare volumul Poezii românesti, tradus în limba germana de Carmen Sylva, editat si completat de Mite Kremnitz. Din creatia lui Eminescu sunt incluse 11 poezii.
- 17 aprilie 1882 – Bucuresti - Eminescu citeste la o sedinta a Junimii  prima varianta a Luceafarului.
- 1883 – se publica  traducerea în germana a Luceafarului – realizata de Mite Kremnitz, în culegerea Rumanische Dichtungen.
- aprilie 1883 –Viena – în Almanahul Societatii academice social-literare ,,România Juna” se publica Luceafarul, în varianta cu 98 de strofe.
- 20 octombrie – Viena – Eminescu se afla în drum spre Dobling ( lânga Viena) pentru a fi internat la Institutul doctorului Leidesdorf.
- octombrie1883 – februarie 1884 –Viena  - în Bukarester Salon se publica basmul Fat-Frumos din lacrima, tradus în limba germana  de M. Gaster.
- 1884 – Viena – în Bukarester Salon vor apare câteva poezii traduse de Mite Kremnitz în limba germana:  Melancolie, O, mama …, O, ramâi …, Sonet,
- ianuarie 1884 - Viena – Eminescu, aflat la sanatoriu, primeste vizita lui Titu Maiorescu, acesta aducându-i si primul volum de Poezii aparut în 22 decembrie 1883.
- 18 februarie 1884 – 27 martie 1884 Eminescu este externat din sanatoriul vienez si, urmând recomandarea doctorului Leidesdorf, pleaca într-o scurt? calatorie în Italia, însotit de Chibici Rîvneanu, vizitând Venetia, trecând prin Verona spre Milano - unde au dormit o noapte, urmând sa plece prin Bologna  (din Eugeniu Sperantia – Amintiri din lumea literara, Editura pentru Literatura, 1967, p. 153 - 160, în Amintiri despre Eminescu, Editura Junimea, Iasi, 1971) spre  Florenta,

 - 1884 – Florenta – Chibici Rîvneanu îi scrie lui Titu Maiorescu despre starea sanatatii lui Eminescu;
- august 1885 – Liman (lânga Odesa) - Eminescu se afla la bai, pentru tratament
- 14 iulie 1887 – Iasi -  Eminescu va fi consultat de medici, care îi recomanda tratament  antiluetic în stainatate si va merge la bai la Halle, însotit de doctorul Focsa, fiind consultat de medici si la Viena.
- 1885 – 1888 – Venetia – apare Il ibro dell amore, antologie de poezie universala, în traducerea si sub îngrijirea filoromânului M.A. Canini. În volumul II (1887) si în volumul III (1888) sunt incluse trei creatii eminesciene : Dorinta si sonetele Sunt ani la mijloc si Când însusi glasul

 Cronologie realizata de Ana Florescu – muzeograf

 Mihai Eminescu este in literatura romana creator al unei opere ce strabate timpul, traind intr-o perpetua actualitate. Semnificatia lui a dobandit in constiinta poporului nostru caracterul unui mit.Poetul “nepereche”, cum avea sa-l numeasca G.Calinescu, reprezinta in literatura noastra un dublu reper de valoare luata in absolut, inscriindu-se in contextul literaturii unversale, alaturi de Dante, Hugo, Goethe, cum aprecia T.Vianu si de specific national, drept ipostaza unica a sufletului romanesc in concertul poetic al lumii.

Opera lui Eminescu este variata, complexa, printre speciile lirice cultivate de poet situandu-se : idila (Dorinta, Lacul, Sara pe deal), egloga (Floare albastra), satira (Junii corupti, Scrisorile, Criticilor mei), epistola (Scrisorile), elegia (Revedere, Mai am un singur dor), glosa (Glossa), poemul (Calin file din poveste, Luceafarul, Memento mori), doina (Ce te legeni..., Doina).
Eminescu a adus prin opera sa o limba noua si mereu proaspata. Extraordinar este faptul ca el nu a trebuit sa se lupte pentru a stapani graiul romanesc, caci acesta i-a fost mereu la indemana, ajutandu-l chiar in realizarea de imagini artistice deosebite. Secretul intregului sau farmec consta in substratul autohton al culturii eminesciene.
Poetul se defineste singur: “Aspru, rece, suna cantul cel etern neispravit” - lasand astfel loc pentru alte contributii atat de necesare spiritualitatii noastre nationale, in sincronizarea cu universalitatea.
Universul motivelor eminesciene este alcatuit din: timp si spatiu national, padure, mare, doina, vis, melancolie.
Legatura operei eminesciene cu devenirea noastra istorica nu poate fi contestata, Eminescu fiind “modelul absolut spre care tind fara exceptie reprezentantii literaturii romanesti.”

Opera completa  Mihai Eminescu - Click pentru vizualizare

 

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

O femeie, administrator al unei societăți comerciale, a fost trimisă în judecată pentru evaziune fiscală!

astăzi, 10:25
81

Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani a dispus trimiterea în judecată a unei femei din municipiul Iaşi, aceasta fiind cercetată pentru săvârşirea infracţiunii de eva...

Iulian Rotariu ajunge acasă. Să-l întâmpinăm pe campionul nostru cum se cuvine!

astăzi, 10:18
45

Pompierul botoşănean, plutonierul major Iulian Rotariu, românul despre care se vorbește în toată lumea după rezultatul de excepţie obţinut la ultramaratorul The Last Desert, va ajun...

Primarul Sucevei: Alianța Vestului este o inițiativă lăudabilă, dar "pionieri" au fost Suceava și Botoșaniul

astăzi, 09:51
126

Primarul municipiului Suceava a precizat că nu împărtășește temerile unora legate de Alianța Vestului (asociația municipiilor Arad, Cluj-Napoca, Oradea și Timișoara), dar a precizat că...