Municipiul Botosani, este asezat in partea de sud-vest a judetului care ii poarta numele, pe interfluviul, dintre raurile Sitna si Dresleuca. Spre vest, intre Dresleuca si Siret, coboara ultimile culmi din Podisul Sucevei: dealurile. Crivat, Agafton, Baisa; contactul dintre Podisul Sucevei si Campia Jijiei, se face vazut, intr-un abrupt, pe linia caruia, stau satele Cosula, Cristesti, Oraseni, Curtesti, Catamarasti, Ipotesti. La poalele acestei pante, un relief mai jos, cu aspect depresionar, inchis spre nord, de dealul Botosanca si dealul Costesti, este adapostit muncipiul Botosani.
Dovezile locuirii acestor locuri, se afla din paleoliticul mijlociu, fiind scoase la lumina, urme a unor vechi comunitati umane. satele din jurului orasului: Hudum, Stancesti, Cismea, Catamarasti, Ipotesti sunt asezari suprapuse, succesiv peste altele, din epoca bronzului, a fierului, din neolitic. Sapaturile facute la Stancesti, la 4 km de oras, au evidentiat numeroase locuinte din sec. V i.e.n. (cetate traco-dacica), peste care s-au inaltat, altele in sec. IV si III i.e.n.. Urmele arheologice de la bariera Agafton, la bariera Sulita, pe dealul Caramidariei, la bariera Curtesti, pe str. Savenilor, au atestat locuirea acestor locuri (urme ale culturii sarmatice, ale culturii romane grefate pe autohtonul dacic, din perioada migratiilor, din perioada feudala).
Mentiuni documentare privind Botosanii, ca "targ" sunt din 1439; ca asezare, din 1350; sau 1397. Cercetarile dovedesc, existenta asezarii inaintea intemeierii statului feudal independent Moldova.
TURUL ORASULUI:
Prezentul si trecutul Botosanilor, se infatiseaza pregnant, in arhitectura unor cladiri, care vadesc evolutia asezarii, stabilitatea sa de-a lungul timpului, in traditiile locale, preocuparile pentru durabilitate si simtul estetic. A existat in Botosani o activa viata economica, o infloritoare viata urbana, ale caror urme, in ciuda trecerii timpului, si a transformarilor prin care a trecut lumea, dainuie inca. Botosanii conserva, ca intr-un autentic muzeu in aer liber, marturii ale acestei lumi apuse: gospodarii taranesti, conace boieresti, somptuoase edificii publice si elegante locuite construite in rafinate stiluri arhitectonice, stravechi biserici din lemn. Vizitarea orasului necesita timp, motiv pentru care propunem doua itinerarii tematice:
Monumente de arta feudala (itinerar religios):
Pe strada Stefan cel Mare se afla MANASTIREA POPAUTI, ctitorie a lui Stefan cel Mare si Sfant, ce se ridica astazi zvelta, in mijlocul unor brazi maiestosi, al caror verde intunecat, ii pune in evidenta valoarea decoratiei exterioare.
Zidita in anul 1496, biserica "Sfantul Nicolae" a fost asezata, la rascruce de importante drumuri comerciale, la jumatatea drumului dintre Suceava si Harlau (doua curti domnesti). Forma tribolata a cladirii, se observa si la exterior, prin absidele laterale. Exteriorul este bogat decorat, de la soclu pana la acoperis, cu braie de caramida smaltuita, doua randuri de ocnite si discuri smaltuite, reprezentand zodiacul, si avand pe ele figuri fantastice, heraldice si geometrice. Turla se ridica pe doua baze stelate cu cate opt varfuri, iar in interior, specific bisericilor moldovenesti, e sustinuta de arce suprapuse. Vechea intrare a bisericii pastreaza ancadramentul cu arce getice frante, sub forma unor nervuri sculptate in piatra, intalnit si la alte biserici din vremea lui Stefan cel Mare. Alaturi, pisania care spune: "Io Stefan voievod cu mila lui Dumnezeu domn al Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod a zidit acest hram in numele celui dintre sfinti parintelui nostru arhierarh si facatorul de minuni Nicolai la anul 7004, iar al domniei sale in al 40-lea an luna septembrie 30". In apropierea bisericii se afla Turnul clopotnitei, inalt de 17 m. Ridicat odata cu biserica, si care nu a suferit nici o transformare. Biserica "Sf. Nicolae" a fost "mirenesca" pana in anul 1751, dupa care, domnul fanariot Constantin Racovita, a transformat-o in manastire, cu calugari greci, si depindea de Patriarhia din Antiohia. In anul 1863 devine biserica de mir. Va trece la comuna Popauti, in anul 1885. In anul 1897 este declarata monument istoric, intre anii 1899/1907 fiind restaurata.
Biserica "SF. GHEORGHE" se afla in apropiere de Piata Mare. A fost ctitorita de Doamna Elena Rares, in anul 1541, dupa modelul bisericii de la Popauti, in forma de cruce, cu un turnulet la mijloc, cu intrarea pe latura de nord, si impodobita cu discuri smaltuite, in diferite culori, alezate in braie. Prima clopotnita, zidita separat de biserica, s-a ruinat, la poarta construindu-se alta, in anul 1815. Pisania, care se afla deasupra usii de la intrare, mentioneaza: "Elena Despotana Doamna lui Petru Rares Voievod a zidit acest hram cu numele Marelui Mucenic Gheorghe in targul Botosanilor, in zilele Domnului IO Stefan Voievod si s-a savarsit in anii 7049 luna octombrie". Biserica cu hramul "Sf. Gheoghe", este legata de una din pecetile orasului, care-l reprezinta pe Sf. Gheorghe calare, omorand balaurul, sfant ce este socotit patron, ocrotitor al orasului Botosani.
Biserica USPENIA este numita si Biserica Alba, pentru culoarea ei exterioara. a fost construita de Elena Doamna, in timpul domniei lui Stefan, cel de-al doilea fiu al ei, in anul 1552. Biserica are acelasi plan, ca si cea de la Popauti, dar a suferit numeroase renovari si transformari. Pisania ce se afla deasupra usii (acum zidita) are urmatoarele cuvinte: "Cu vrerea Tatalui si cu ajutorul Fiului, si cu savarsirea Sfantului Duh, iata eu roaba stapanului mei, Domnul Isus Hristos, Elena fata de Despot Imparatul, am binevoit cu buna mea aplecare si cu bunul meu gand, a zidi acest hram in numele Adormirei Preacinstitei stapanei noastre de Dumnezeu Nascatoare si prepururea fecioarei Maria. Si s-a savarsit in anul 7060 august 15". Monumentul are valoare si pentru ca se leaga de numele unei personalitati: aici a fost descoperit actul care certifica nasterea in anul 1850, a poetului Mihai Eminescu. Tot aici a functionat "Scoala Domneasca" infiintata in anul 1759 de domnitorul Ioan Calimah. Intrerupta intre anii 1785-1793, va functiona pana in anul 1830. In anul 1872, in clopotnita se instaleaza primul ornic public, si tot aici, se semnalau pompierilor, de catre paznici speciali, incendiile.
Biserica "Sf. ILIE", este una din cele mai mari si mai impunatoare biserici din oras. Inaintea actualei biserici, a existat o biserica construita din lemn de stejar, atestata din 13 mai 1778. Intr-un Catastih dat de mitropolitul Gavriil (Calimah), "Breslei blanarilor", se aproba zidirea bisericii "praznic pe Sfantul Prooroc Ilie Tesviteanul, la luna iulie, 20 zile". Deasupra usii, la intrarea in biserica se afla inscriptia "aceasta clopotnita s-au facut prin silinta epitropilor Chireac, staroste, Stefan Patatu, Gheorghe Paiu, Erei Constantin, cu cheltuiala dumnialor si a toata breasla blanarilor si a altor frati ctitori" (20 iulie 1809). Finalizata in 18 iunie 1843, biserica este solid construita, din piatra si caramida, peretii avand pe alocuri, grosimi de 2 m. Planul este dreptunghiular, compartimentat, cu turla naosului pe arce diagonale (avand ca model ctitoria domneasca de la "Uspenia").
Biserica Armeana "Sfanta Maria" se afla pe str. Armeana, pe care se intra din Calea Nationala, la stanga, langa Piata Mare. Se inalta, in mijlocul unui mic parc, fiind construita cu elemente de arhitectura originale armenesti, atat in planul bisericii, cat si la ornamente. Este cea mai veche biserica ortodoxa armeana din Moldova, ceea ce denota numarul mare de armeni stabiliti in oras, la acea vreme. Arhimandritul Minas Psijghiant, in anul 1830, in insemnarile sale, noteaza ca biserica "Sf. Maria s-a inaltat in anul 1350" (M. Psijghiant, "Calatorie in Polonia ...", Venetia, 1830, pag. 63 si 83). De aceeasi parere este si N. Sutzu, si preotul Bedros Mamigonian, care merg si mai departe, afirmand ca data de 1350, ar fi data unei reparatii, biserica existand, inca mai inainte, ca locas de inchinare (N. Sutzu, "Notions statistiques sur la Moldaviae", Iassy, pag. 209). Biserica armeana "Sf. Maria" a fost restaurata in secolul trecut, cand i s-a asezat, deasupra usii de intrare a barbatilor, urmatoarea pisanie "Biserica Sf. Maria care fusese cu vreo 200 de ani in urma, acum cu atotputernicia lui Dumnezeu s-a innoit lasandu-se zidurile cele vechi (si adaugandu-se) turnu si clopotnita, cu cheltuiala poporenilor din Botosani, cu sarguinta cea mare a dumisale Stefa Goilov, la 1826, iunie 21".
Biserica Romano-Catolica "Nasterea Sf. Ioan Botezatorul" dateaza din 3 noiembrie 1847, constructia incepand din anul 1845. S-a ridicat cu ajutorul banesc al catolicilor localnici, si din alte localitati, la care s-a adaugat ajutorul substantial acordat de Francisc I, imparatul Austriei, la cererea parohului misionar din Botosani, Johann Damseiffer. De aceasta parohie, depindeau toti catolicii din multe localitati, raspandite pe o arie intinsa: Radeni, Flamanzi, Dorohoi, Herta, Sulita, Baia, Darabani, Mihaileni, Falticeni, Liteni. Acestia erau cu siguranta arendasi de mosii, comercianti si mestesugari veniti de peste granita sau din alte localitati din tara. Numarul acestora era de 611, din care 238, din Botosani. Dupa anul 1872, populatia de origine catolica, a crescut simtitor, prin lucratorii austrieci veniti in oras, sa construiasca gara Botosani. Acestia au marit biserica prin construirea a doua nave laterale si adaptarea ei la stilul gotic.
Biserica ORTODOXA LIPOVENEASCA: Stabiliti in partea sud-estica a orasului, catre sfarsitul sec. XVIII - lea, lipovenii, cunoscuti, deosebit de credinciosi, si-au inaltat o bisericuta din lemn. Dateaza probabil din anul 1832. Era impodobita cu icoane foarte vechi, artistic lucrate, o evanghelie, ce dateaza din anul 1614, carti religioase. In anul 1853, incep constructia unei biserici, in stil rusesc, care a durat circa 20 de ani. Are hramul "Adormirea Maicii Domnului".
Monumente de arhitectura laica traditionala de vizitat in oras
Arhitectura laica este reprezentata prin numeroase exemple de locuinte, consemnate in mod exceptional in mai toate publicatiile de specialitate. Acest tip de arhitectura, reflecta imbinarea a doua medii geografice, deal si campie, care au constituit unul dintre factorii determinanti pentru inchegarea si inflorirea asezarii.
Case care au o arhitectura cu un pronuntat caracter rezidential, care pot fi vizitate:
Casa Manolache Iorga, construita in stil moldovenesc, la sfarsitul sec. al XVIII - lea, este un monument de arhitectura, construita de strabunicul lui Nicolae Iorga. Adaposteste o sectie a Muzeului judetean - Sectia de Etnografie, organizata si deschisa publicului din anul 1989, valorificand cele mai importante elemente ale civilizatiei rurale a Botosanilor.
Casa HAJNAL, pe str. Marchian, unde a functionat prima farmacie a orasului de catre "spitarul" Ion Gorghias. Are ziduri groase de peste 1 m, fiind prima cladire etajata din Botosani, la acea vreme (1859).
Casa Vasescu se afla pe str. Unirii, este construita in stil neoclasic, fiind recunoscuta inca din anul 1891, una din cele mai frumoase case din oras.
Casele SOMMER pe str. Unirii, construite in anul 1830, au gazduit echipe de teatru (avea o sala de teatru). In anul 1869 aici si-a incheiat cariera teatrala Mihai Eminescu (era sufleur in trupa lui Pascaly).
Casa ENACHI (IANACACHI) se afla in Piata Teatrului, a fost construita de stolnicul Enachi Codrescu in anul 1806. A trecut si in proprietatea hatmanului Anastasie Basota, iar Domnul Moldovei, Grigore Ghica, din respect pentru orasul Botosani, va cumpara casa si o va darui Eforiei, in anul 1851. Este construita in stil ecletic, cu unele influente germane. Parterul inalt, probabil boltit initial, avea in fata intrarii principale un portic cu arcade destinat trecerii trasurilor. Pentru o vreme a gazduit Tribunalul judetului. Este in prezent Primaria Municipiului, fiind renovata de multe ori (1906, 1914, 2009).
Casa BOLFOSU se afla langa biserica Sf. Gheorghe, veche casa boiereasca, a fost o vreme Primaria Orasului. Dateaza din secolul XIX, construita de negustorul armean, ales epitrop in anul 1895.
Casa Sofian - Arapu pe str. Marchian, cu reminescente rococo, de o rara bogatie si calitate a decorului sculptat.
Casa Garabet Colac, la intersectia cu bulevardul Eminescu, a adapostit Arhivele Statului, apoi Politia rutiera a municipiului. Clasicismul temperat al fatadei spre bulevard, se imbina cu un admirabil portic baroc.
Casa Silion pe str. I.C. Bratianu, dateaza din anul 1900, construita in mai multe stiluri arhitectonice, cum ar fi cel eclectic francez si cel art-nouveau. Are o gradina frumoasa cu fantani, intrarea fiind pazita de statui.
Casa Sofian tot pe str. I.C. Bratianu, construita in stil secesion de arhitectul Davidescu. Este de o mare valoare internationala, constituind un unicat in compozitia arhitecturala.
Casele Antipa-Leon aflate pe bulevardul Eminescu, sunt construite cu reminescente rococo, cu detalii eclectice, realizate intre anii 1906-1914, construite de constructori italieni. A adapostit, pana de curand, Centrul Militar al judetului.
Tribunalul Judetean este din aceeasi perioada, construit in stil rococo, de constructori italieni, finalizat in anul 1914, reamenajat intre anii 2006-2008.
Casa Manole este un unicat, privind originalitatea realizarii arhitecturale, in stil baroc, adaposteste in prezent Casa Corpului Didactic al judetului Botosani.
Casa Ventura dateaza din anult 1872, adaposteste astazi o sectie a Filarmonicii de Stat si Scoala Populara de Arta.
Casa Iorgu Ursian de pe bulevardul Mihai Eminescu, este construita in stilul eclactic, de scoala franceza, fiind bogat decorata. In ea se afla Directia de Sanatate Publica a judetului.
Casa Moscovici inaltata in anul 1830 arata diversitatea in tratatea arhitecturala a fatadelor, cu nuante de Renastere, clasicism, ecletism de scoala franceza, secesion, o variatie impresionanta in decorativul consolelor si feroneriei balcoanelor. Adaposteste Biblioteca Judeteana.
Casa Severin construita la mijlocul sec. XIX, este casa in care s-a nascut si a copilarit savantul chimist Emil Sevein. Astazi aici functioneaza Teatrul de Papusi "Vasilache".
Centrul Medieval renumit pe plan national, pastreaza elemente arhitecturale valoroase. O caracteristica generala consta in faptul ca in aceeasi cladire, se gasesc dugheana sau atelierul si spatiul de locuit. Pe structura complexa a beciurilor boltite, predomina doua tipuri de cladiri: buticuri numai cu parter si cu parter si etaj, la ultimul nivel fiind locuintele. Pana nu demult s-a afirmat ca intreg centrul medieval a fost distrus de incendiul din anul 1887. Dar, cladirile care au fost etajate pe zidurile parterului ramas in picioare, au supravietuit.
Casa Memoriala "Nicolae Iorga" se afla pe str. Nicolae Iorga. A fost organizat in una din casele in care a copilarit marele istoric Nicolae Iorga. Doua incaperi ale casei, sunt alocate unei expozitii foto-documentare, si unei sali multifunctionale, unde sunt expuse primele editii ale operei lui Nicolae Iorga. Alta camera adaposteste o biblioteca istorica. Cladirea originala, cu pereti din paianta a fost demolata in anul 1965. Cladirea actuala, acoperita cu sindrila, cu stalpi de lemn a fost reconstruita intre anii 1967-1975. In anul 1967 a luat fiinta Biblioteca documentara "Nicolae Iorga". Intre anii 1967-1971 s-a constituit patrimoniul muzeal si s-a amenajat expozitia de baza. In anul 1971 s-a inaugurat expozitia permanenta, iar in anul 1977, devine sectie a Muzeului Judetean de Istorie Botosani.
Muzeul Judetean - Sectia de Etnografie: Cladirea este un monument de arhitectura, datand de la sfarsitul sec. al XVIII - lea (Casa lui Manolache Iorga - strabunicul lui Nicolae Iorga). Organizat si deschis publicului din anul 1989, muzeul valorifica cele mai importante elemente ale civilizatiei rurale a Botosanilor: principalele ocupatii (agricultura, cresterea animalelor, vanatoarea, pescuitul, albinaritul), mestesugurile traditionale (torsul, cusutul, cojocaritul, olaritul), costumul popular, datinile, obiceiurile specifice acestei zone. Interiorul de locuinta readuce in prezent ideea de viata traditionala, prin mobilier, obiecte de uz casnic si prin locul de preparare a hranei. Ceramica de Cucuteni, ouale incondeiate, covoarele traditionale, mastile populare sunt bine reprezentate in acest muzeu.
Muzeul Judetean - Sectia de Istorie si Arheologie: Cladirea este monument istoric, fiind initial Prefectura judetului. Dateaza din anul 1913, construit de maestri italieni, in stil eclectic clacisizat. Prezinta in cele 17 sali de expozitie, dispuse la parter si etaj, cele mai semnificative monumente ale evolutiei zonei Botosanilor din preistorie pana in contemporaneitate. Descoperim vestigii de civilizatie a paleoliticului, neoliticului (ceramica de Cucuteni), bronzului si fierului. Sunt expuse unelte si arme din piatra slefuita si os, ceramica pictata, figurine antropomorfe si zoomorfe, peceti ce au apartinut unor demnitari moldoveni, obiecte de podoaba. Retine atentia, cel mai vechi adapost omenesc din Europa de SE, descoperit la Ripiceni si reconstruit partial. Tot aici, vase binoclu sau figurine, intre care de o valoare deosebita este o "Venus" de Draguseni. Muzeul este posesorul a numeroase obiecte din perioada feudala: arme, unelte, podoabe, ceramica de la asezarea Hudum - Botosani, tezaure monetare si podoabe descoperite la Stauceni si Zlatunoaia (sec. XV), marturii ale vremii lui Stefan cel Mare (usa de la biserica Sf. Nicolae din Dorohoi - 1495, un vitraliu de la biserica Popauti), urme ale trecerii lui Mihai Viteazul - la Verbia. Razboiul pentru independenta este ilustrat de medalii comemorative, decoratii romanesti si rusesti, arme, steaguri tricolore. Muzeul mai cuprinde obiecte care au apartinut unor mari personalitati nascute pe aceste meleaguri: o vioara si fotografii ale lui George Enescu, brevetul Legiunii de Onoare franceze al chirurgului Iacob Iacubovici; obiecte de birou ale savantilor Mihai si Alexandru Ciuca. Patrimoniul sectiei de arta plastica a muzeului se afla intr-o cladire langa hotelul "Rapsodia".
Galeriile de Arta "Stefan Luchian" aflate la parterul blocului turn, aflat langa Consiliul Judetean, inaugurate in 1981. Cuprind lucrarile artistilor plastici Stefan Luchian, Octav Bancila, lucrarile unor renumiti graficieni, printre care Ligia Macovei, cea mai buna ilustratoare a poeziilor lui Mihai Eminescu, sculpturile semnate de Iulia Onila si Dan Covataru sau tapiteriile create de Cela Neamtu, Aspazia Burduja si Ileana Balota.
Casa memoriala "Stefan Luchian" se afla vizavi de Teatrul de Papusi "Vasilache", este casa in care se pastreaza o parte din obiectele si lucrarile pictorului. Langa casa se afla statuia pictorului realizata de sculptorul Guguianu.
Parcul "Mihai Eminescu" este unul din multele parcuri din oras. Este cel mai mare, fiind format din fosta gradina Varnav, in anul 1869. Nicu Varnav (fiul postelnicului Petrache Varnav) construieste un mare parc, care este vandut la 27 octombrie 1873 Primariei orasului, aflat in suburbia Vrabieni. In anul 1932, a fost instalat langa lac, bustul lui Mihai Eminescu, adus din fata Scolii "Marchian", care sa aminteasca ca odinioara gradina fusese loc de refugiu al poetului in timpul sederii sale la Botosani. De curand parcul s-a imbogatit cu Aleea personalitatilor ce cuprinde busturile lui: George Enescu, Nicolae Iorga, Stefan Luchian, Grigore Antipa, Octav Bancila, Scarlat Varnav, Gr. Al. Ghica, Dimitrie Brandza, Emil Severin, Elie Radu, Mihai Ciuca, Dimitrie Pompei. La intrarea in parc, din bulevardul Eminescu, pe axul str. Unirii, este amplasat Monumentul Rascoalei din 1907, realizat de sculptorul Gavril Covalschi in anul 1978. Cele trei secvente, in bronz, ilustreaza aspecte din timpul rascoalei din anul 1907.
Drumetie in imprejurimile Botosanilor
In apropierea orasului , padurile ofera locuri placute pentru odihna, petrecerea timpului liber, pentru turism. In padurea Rediu , la 3 km de oras, pe DN29D, care duce la Stefanesti, se gaseste Cabana Rediu, cu restaurant si teresa, intr-o zona cu stejari seculari si specii florale, declarate monumente ale naturii. Pe acelasi drum, la 7 km de oras, in localitatea Stauceni, pe malul iazului Stauceni, functioneaza din anul 2002, un motel-restaurant, cu specific pescaresc "Andreea", o impunatoare gradina de vara si casute-camping. Pe DN 29, ce pleaca din Botosani, spre Suceava, la 7 km de municipiu, se afla Stana Baisa si complexul turistic, situat pe platoul de pe dealul Baisa, Motelul Stejarul format din terasa-restaurant. locuri de parcare si cazare (28 de locuri in hotel si 8 casute de camping). Specificul celor doua localuri este traditional-moldovenesc. Un drum asfaltat, duce in satul Agafton, la poalele padurii se afla tabara "Codrii de Arama" pentru populatia scoalara, care dispune aici de un "sat al vacantei", alaturi se ridica Manastirea Agafton, ridicata in anul 1728 (prima biserica), dupa care in anul 1740, se inalta o biserica din barne de stejar, cu sculpturi in lemn si piatra. De pe dealul Baisa, se vad trei turle in forma de bulb, ale bisericii ridicate intre 1838-1843, masiva, in plan trefilat. A fost pentru o vreme Azil pentru batrani, dar dupa anul 1990, cladirile au fost preluate si transformate in chilii, de maicutele din manastire. De aici, pe un drum comunal, se ajunge in satul Manastirea Doamnei unde se pot vizita o biserica din lemn, ridicata de Petru I Musat in anul 1381, renovata de Maria, doamna lui Stefan cel Mare, in anul 1496, si de Elena Rares in anul 1552, care ii pune temelie de piatra. La 2 km de oras, pe acelasi drum national, in satul Hudum s-au descoperit bordeie, datate de la sfarsitul secolului XIV, 132 morminte provenind din trei necropole (inventarul din aceste necropole sunt piese de podoaba, obiecte de imbracaminte si monede din timpul lui Petru I Musat si Alexandru cel Bun se mentioneaza in "Repertoriul arheologic al judetului Botosani", de Al. Paunescu si colab., Bucuresti 1976). De la Baisa, se poate ajunge, dupa nici un km, la Complexul Fortificat Dacic de la Stancesti (Alexandru Odobescu a relevat importanta complexului de la Stancesti. "s-au gasit aici fragmente ceramice, varfuri de sageata din bronz, de lance din fier, perle de pasta sticloasa; s-au depistat 30 de semibordeie, 7 locuinte de suprafata; depozite cu obiecte din bronz, figurine umane din lemn, placate cu aur" - in "Opere Alese", Bucuresti 1958), este situat la 4 km, vest de oras, datat din sec. VI - III i.e.n.. Sunt doua cetati de pamant, cu o suprafata de 50 ha. Valul de pamant are in prezent inaltimea de peste 5 m, iar santul este adanc de 6-7 m. Spre sud, pe DN28B, ce duce la Harlau, la 2 km de oras, se afla Motelul "Lebada", complex hotel-restaurant-terasa-piscina-iazuri, pentru pescuit sportiv. Este un loc de drumetie, pentru locuitorii orasului. Urcand dealul Zaicesti, pe culme, la un km spre stanga se afla Conacul Zaicesti (pensiune - restaurant), cu bucate traditionale moldovenesti. Pe acelasi drum national, dar la nord-vest de oras, spre Dorohoi, la 6 km, se afla Popasul Turistic "Cucorani" cu restaurant, o vasta gradina de vara, terenuri sportive cu asfalturi sintetice, casute-camping. Se ofera o gama larga de produse turistice din cele mai reprezentative si de renume, atractia culinara a acestui loc fiind puiul la rotisor cu mujdei si mamaliguta.
ITINERAR EMINESCIAN
Pe DN 29B, ce duce la Dorohoi, dupa iesirea din oras, pe un drum judetean, la stanga, dupa 8 km, se ajunge la IPOTESTI, satul copilariei lui Mihai Eminescu. Aici, se afla Memorialul Ipotesti - Centrul de Studii "Mihai Eminescu", complex realizat in anul 1992. Se realizeaza dezideratul multor oameni de litere, care si-au legat numele de satul copilariei lui Eminescu, anume, inglobarea tradionalei activitati muzeale, intr-un amplu proiect cultural, focalizat pe cercetarea biografiei si operei eminesciene. Pana la acea data, Ipotestii dispuneau de trei obiective muzeale: Casa Memoriala a familiei Eminovici, biserica de familie si Biserica noua; Muzeul Mihai Eminescu; Biblioteca Nationala de Poezie si Casa Papadopol.
La 4 km de Memorialul Ipotesti, "de treci codrii de arama ..." se afla Lacul "incarcat cu nuferi galbeni ..." ce a fost o sursa de inspiratie a poetului, in padurea Baisa, fiind si o curiozitate a naturii. Loc viu al memoriei operei, lacul si padurea, romantice in salbaticia lor, induce turistilor incantatii eminesciene "Peste varfuri trece luna/ Codru-si bate frunza lin/ Dintre ramuri de arin/ Melaconlic codru suna". Peisajul mirific invita la visare, si ofera turistului sensibil, clipe neuitate de liniste si reverie. Situat intr-un luminis al padurii, intr-un loc la care nu poti ajunge decat cu piciorul, lacul iti aduce aminte, de clipele copilariei in care "fiind baiet paduri cutreieram ..." Nicaieri nu poti intelege mai bine, ce l-a indemnat pe poet, sa descrie atat de frumos, sentimente ce umpleau cu sarguinta, sufletele fiecarui roman, iubitor al naturii, si nu numai.
In anul 1924, Casa Copilariei lui Mihai Eminescu, nelocuita de ani de zile, ajunsese o ruina. In anul 1940 este deschis, la Ipotesti, primul muzeu memorial, infiintat in casa reconstruita din 1934, pe acelasi loc. Dar nu a fost respectat originalul. Casa a fost daramata si reconstruita, pe aceeasi temelie, in anul 1979. Incepand cu anul 2000, finisajul exterior si interior al casei, mobilierul expus - parte original, parte provenind din a doua jumatate a sec. XIX -lea, reinvie atmosfera celor 30 de ani (1848 - 1878) in care familia poetului a locuit la Ipotesti, in casa construita de caminar, odata cu mutarea definitiva la mosia din sat.
Bisericuta Familiei Eminovici este biserica veche a satului, datand de la inceputul secolului al XIX-lea, a fost cumparata de la Raluca Eminovici, devenind astfel lacas de rugaciune al familiei; bisericuta adaposteste si azi mormintele a patru dintre Eminovici: Raluca si Gheorghe, parintii poetului, Iorga si Nicu, doi dintre fratii sai. Casa Taraneasca - Casa Papadopol este construita in stil moldovenesc, proprietate a dr. Papadopol, adaposteste in prezent Muzeul de Etnografie al Centrului National de Studii de la Ipotesti, fiind un spatiu adecvat de expunere, pentru obiecte provenind din vechile gospodarii taranesti.
Muzeul a fost gandit ca un punct de convergura, intre spatiul ca atare al Ipotestilor - loc mirific al copilariei, spatiu familial - conturat si intretinut de atmosfera casei memoriale, si boigrafia poetului - vazuta dintr-o dubla perspectiva: cea a varstelor creatorului si cea a etapelor creatiei. Unicitatea muzeului va fi data, nu doar de calitatea exponatelor, cat, mai ales, de discursul muzeal bazat pe sugestii si simboluri, ce vor presupune o interactivitate creativa.
Biserica Satului este construita prin colecta publica in perioada interbelica din initiativa lui Nicolae Iorga si Cezar Petrescu, are hramul "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril". Ea constituie o atractie pentru turisti, din cateva motive rarisime: aureolele indoliate ale sfintilor din pictura murala interioara; Eminescu tanar si Carol al II-lea in semn de omagiu si de ctitor, Arhanghelul Mihail, cu chipul tanarului Eminescu.
TRASEE TURISTICE IN JUDETUL BOTOSANI
Botosanii sunt si punct de plecare spre o serie de obiective de interes turistic din judet. Natura locurilor, cu relief deluros, putin inalt, cu rotunjimi, ce se repeta ca o usoara leganare, pana-n orizont, intrerupte ici-colo de cate o diadema de padure, ori de oglinda iazurilor ce se insiruie pe vaile raurilor, alaturi de monumente istorice valoroase.
TRASEU BOTOSANI - DOROHOI - DARABANI - RADAUTI PRUT - STEFANESTI - TRUSESTI - BOTOSANI, permite un tur al judetului, cu includerea principalelor obiective turistice de vizitat. Pe DN 29B, dupa Ipotesti, se trece de Leorda (nod de cale ferata), se poate vizita biserica din barne, bine intretinuta, de la CERVICESTI, ce dateaza din anul 1757; biserica satului, de la BRAIESTI, a fost construita in anul 1745, in plan in cruce, cu pridvor deschis ce serveste de clopotnita; tot in sat, este si un conac, masiv, cu etaj, realizat in anul 1860; poate fi reamenajat, dat in circuit turistic, ca loc de popas. La 5 km, spre Dorohoi, pe un drum comunal, spre stanga, se ajunge la VACULESTI. Biserica satului dateaza din anul 1712, cu catapeteasma partial pictata de Gheorghe Tattarescu. In drum, spre satul Gorovei, se observa un rates vechi.
La intrarea in municipiul Dorohoi, este pensiunea "Leto" - agroturistica, care ofera cazare, terasa-restaurant, discoteca in aer liber, piscina, sauna, statie Peco. Municipiul Dorohoi este un oras cu o atestare documentara straveche, actul oficial este cel de la 8 octombrie 1408. Se viziteaza: Biserica ``Sf. Nicolae``, ctitorie de seama a lui Stefan cel Mare, construita printr-o combinare a caramidei si a pietrei cu discuri de ceramica smaltuita. Pictura interioara, a fost realizata in timpul lui Stefanita Voda. Clopotnita este din 1870. Se pastreaza tabloul votiv al marelui voievod, impreuna cu sotia sa Maria, cu fii Bogdan si Petru si nepotul Stefanita. Biserica VARGOLICI aflata pe str. Grigore Ghica, construita din lemn, cu brau exterior sculptat in lemn, la 1,20 m de soclu. Interiorul este vopsit in gri, cu motive ornamentale la usi si ferestre, dateaza din anul 1779, refacuta in anul 1895.
Muzeul de Stiinte ale Naturii se gaseste in Palatul Culturii, cladire construita in sec. al XIX - lea, in anul 1887 (fost Prefectura). Contine o importanta colectie de fluturi - coletia entomologica a prof. Ioan Nemes, colectia de lepidoptere exotice a farmacistului Wilhelm Weber, dar si colectia de pasari exotice a prof. Rang Catalin. Muzeul Memorial "George Enescu" infiintat in anul 1957, in casa lui Costache Enescu, pe str. Republicii nr. 81. Contine un bogat material documentar enescian, constituit din instrumente muzicale, partituri, programe de concert tinute in tara si in strainatate, fotografii, carti, lucrari de arta si postume redandu-l pe compozitor. In fata muzeului se afla un bust, semnat de Constantin Damaceanu. Cu aprobari speciale, in grup, se poate vizita MINDO SA, fabrica de portelanuri si ceramica si Sabco-s SRL fabrica de sticla si vitralii. Pe platoul din Dealul Mare, la 301 m se afla motelul "Trei Brazi", complex motel-restaurant-terasa-camping, loc de recreere pentru dorohoieni.
La mica distanta de Dorohoi, pe DJ 298 din Cristinesti, la dreapta, se ajunge la LIVENI, satul nasterii lui George Enescu, unde se gaseste Casa Memoriala "George Enescu". Este casa natala a marelui compozitor, dirijor, pianist si violonist, in care se reface atmosfera primilor ani ai copilariei sale: jucarii, desene, creatii muzicale, carti, manualele anilor copilariei, primele studii de pian, fotografii si manuscrise. Muzeul este infiintat, in casa reconstruita pe temelia casei in care s-a nascut compozitorul si este reorganizat in anul 1970. In aceasta casa, Enescu compune prima sa opera pentru vioara si pian "Tara Romaneasca" la varsta de 5 ani. Tot aici va compune si "Poema Romana" in anul 1894. George Enescu a locuit multa vreme si la Cracalia, sat vecin Livenilor.
De la Liveni, se poate ajunge pentru un popas la Havarna, unde se afla o Biserica din Lemn, ctitorita in anul 1795, simpla, fara turle, de catre hatmanul Ghica. Un popas se poate face si pe malul iazului de la TATARASENI, de 128 ha, aflat pe Baseu, dar si la iazul de la Mileanca, de 148 ha pentru pescuit, dar si pentru vanatoare de lisite si rate salbatice. De la Cristinesti, unde se poate vizita Biserica din Lemn, ctitorita in anul 1790, din barne, fara turle, cu un pridvor lateral, pe acelasi drum DJ 29 B, la stanga, prin padurea de la Fundu Hertei, se ajunge la Racovat, punct vamal, auto si pietonal, cu Ucraina, spre Herta.
In trecere se poate vizita un important obiectiv arheologic: Cetatea Fortificata de la Fundu Hertei, un sistem de fortificatii, cu trei centuri de santuri in vale, servind de protectie si refugiu locuitorilor intre sec. VII - X. Coborand spre valea Baseului, trecem prin Mlenauti, unde se afla o biserica masiva, construita din piatra, in plan treflat, cu pridvor, turla patrata, cu ferestre mici, ridicata in sec. XVIII. La Hudesti, pe langa o partida de pescuit, in salba de iazuri de pe Baseu (iazul Cal Alb cel mai mare), se poate vizita Casa Boldur-Latescu, ce dateaza din anii 1757-1758, unde in anul 1861 a functionat Scoala Costachesca (o scoala de meserii). Exploatarea de nisip de pe Vatra-Hudesti, ne permite o vizita a zonei de exploatare. Acesta constituie materia prima, pentru fabricarea sticlei. Nisipul cuprinde intercalatii de bile si fragmente de silex negru.
In drum spre Darabani, din padurea de la Concesti, pe un drum comunal, la dreapta, se ajunge la Concesti, unde s-a descoperit Mormantul Craiesei (mormantul, fie a unui conducator hun, fie unui scit sau sarmat, este din piatra cioplita, cu bolta si pardoseala din lespezi. Intr-un sicriu din lemn putrezit, cu legaturi din aur, se afla un schelet uman, alaturi fiind un cal. La capatul scheletului se afla o coroana de aur masiv, pietre pretioase, harnasamentul calului din aur.), in anul 1811. Multe din obiecte, din aur, bronz si argint, se pastreaza la Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg. Darabani este cel mai nordic oras din tara. Cunoscut cu numele de Cabiceni, devine targ in anul 1835. Pe langa o partida de pescuit, fie la Prut, sau in iazurile de pe valea Podrigai, se poate vizita Biserica "Sf. Nicolae", constructie masiva din caramida, cu o turla semeata, ridicata in anul 1837, de catre boierul Teodor Bals; serbarile populare au loc in Parcul de la Teioasa, format din grupuri de stejari seculari, la 4 km de oras (probabil in varsta de 510 ani, cu inaltime de circa 32 m).
Un obiectiv turistic nou este Muzeul "Academician Leon Danaila", inaugurat in anul 2003, amplasat in casa parinteasca a academicianului. O camera prezinta copilaria si anii de studiu ai celebrului chirurg; holul gazduieste o expozitie permanenta de pictura romaneasca (N. Tonitza, C. Baba, C. Piliuta etc.), iar cealalta camera prezinta fotografii, diplome, decoratii, lucrari ale doctorului.
(Susa: "Judetul Botosani in 2013 - Monografie geografica", Mihai Poclid, Editura Taida, Iasi - 2013)
