Despre Anna Gavalda se vorbește în Franța ca despre un adevărat fenomen literar, descris cu un termen ieșit din comun – gavaldomanie. Cărțile ei sunt traduse în zeci de țări, iar două dintre romane au fost ecranizate: "Împreună" (cu Audrey Tautou si Guillaume Canet, în regia lui Claude Berri) și "O iubeam" (cu Daniel Auteuil, Marie-Josée Croze, regia Zabou Breitman).
Profesoara de franceză de la Colegiul Nazareth din satul Voisenon, Seine-et-Marne, a câștigat în 1998 trei importante premii literare, iar în 1999 publica volumul de povestiri "Aș vrea să mă aștepte și pe mine cineva", reeditat ani la rând și vândut în sute de mii de exemplare, tradus în 36 de limbi. În anul 2002 apare romanul "O iubeam", cu un extraordinar succes de public, iar doi ani mai târziu publică "Împreună", carte devenită un bestseller în toată Europa.
Anna Gavalda scrie "literatură de consum, dar una bogată în vitamine şi cu bucurii de-a dreptul organice", ne atenționează Claudiu Constantinescu, iar despre "Darul unei zile" se spune că este "o carte veselă și impertinentă", care "evocă irezistibilul gust al libertății" (Marie Claire).
Anna Gavalda este o franţuzoaică născută în 1970, genul de scriitor care munceşte zilnic pentru a conferi scrisului său acea notă de firesc, de actual. Scrie, mărturiseşte autoarea, câte trei ore în fiecare dimineaţă, "pentru adulţii care trebuie să fie treziţi din somn". Şi te trezeşte! Are naturaleţe, umor, îndrăzneală, impertinenţă, este inovatoare, surprinzătoare, tristă fără să devină victimă.
"Darul unei zile" este povestea a patru fraţi - doi băieţi şi două fete, o poveste văzută prin ochii uneia dintre surori, Garance. Despre întoarcerea în spaţiul comun al copilăriei, acel spaţiu care îi reuneşte, adulţi fiind, într-o zi pe care decid să o trăiască împreună. Fugind de la o nuntă.
"În 2001, când abia terminasem "O iubeam", France Loisirs mi-a comandat un text – un cadou pentru clienții lor fideli... Am scris atunci povestea acestei escapade în natură: o zi veselă, tandră, zgomotoasă a unor frati care își iau astfel adio de la vremurile minunate ale copilăriei. De atunci, la fiecare întâlnire cu cititorii am fost întrebată când anume se va reedita această carte. A trecut timpul, promisiunile pe care le făcusem s-au pierdut și ele, dar iată că într-o zi am împrumutat exemplarul unei vecine, am recitit povestea aceea de demult și m-am amuzat teribil. Uitasem de toate năzdrăvaniile acelea, uitasem totul. Am rescris așadar textul, așa cum ai restaura un tablou: am reconstituit cadrul, am conturat personajele, am împrospătat culorile, am reînviat jocurile de umbre și lumini", mărturisește autoarea Anna Gavalda (foto) despre cartea "Darul unei zile".
"Darul unei zile" este despre libertatea minţii şi a cuvântului. O scriitură proaspătă, atât de proaspătă că te dezmeticeşti după câteva pagini şi simţi nevoia să te reaşezi în stare, să îţi repoziţionezi trupul, să dai drumul zâmbetului să zburde şi, mai ales, să primeşti tot, dar absolut tot!, ce ţi s-a pregătit.
Despre viaţa trăită în convenienţe, în "sterilul" care ne controlează existenţele, despre cum credem cu încăpăţânare că deciziile ne aparţin şi că ele ne valorizează într-un fel anume clipa prezentă. Convenţionalismul găunos, zidul care ne desparte de ceea ce suntem cu adevărat, nevoia de a ne arăta lumii în structura şi organizarea socială unanim acceptată, gândul gol şi privirea năucă...
A! Darul cel mai frumos al zilei: muzica pe care Vincent, fratele mai mic, le-o pregăteşte fraţilor săi la final, o compilaţie prin care chiar merită să călătoreşti!
Ce anume s-a petrecut în fiinţa noastră încât, la o distanţă de două-trei decenii de copilărie, să uităm fiinţa care am fost, să nu mai ştim să vorbim cu inima și să definim năucirea drept ridicol?
Citind cartea Annei Gavalda începi să înţelegi!