A vorbi despre nevoia de comunicare în plină eră informatică poate părea un paradox. În realitate, însă, este vorba despre nevoia de comuniune, de gânduri, de sentimente, de valori – în primul rând – spirituale.
Unei astfel de nevoi a răspuns, pe firul unei frumoase tradiții, și Botoșani, oraș al muzicii europene, vol. III, aflat de fapt la cea de a patra ediție, volumul pilot apărând, de asemenea, la Editura Artes, în anul 2014.
Reflecția despre artă, despre muzică ține de perenitatea condiției umane. Probabil secolul XXI, hipertehnologizat, va descoperi alternative viabile, adevărate compensații morale și spirituale pentru o ființă umană tot mai acaparată și dilematică.
Asociația culturală “Vis de artist” reușește să atingă un deziderat pe care multe, poate, dintre instituțiile de învățământ ar dori să-l împlinească. Prin sfera diversă a activităților, ce include organizarea de festivaluri, spectacole, cursuri de pregătire, simpozioane, seminarii, conferințe, până la dezbateri, programe artistice și educaționale de cooperare și parteneriat cu instituții publice și private, asociația se impune deja în peisajul cultural și în cel al învățământului non-formal artistic din Botoșani. Coagulând forțe neașteptate de susținere și promovare a programelor de educație artistică, aflate în slujba atragerii copiilor și tinerilor către Muzică și Artă, voluntarii asociației, alături de președintele ei – doamna profesor dr. Cătălina-Narcisa Constantinovici -, au reușit să creeze evenimente deosebite și să aducă în Orașul lui Eminescu nume de răsunet în domeniu, în scopul descoperirii, selectării și sprijinirii valorilor cultural-artistice locale, regionale și naționale.
Una dintre reușitele asociației este și editarea și publicarea – cu o consecvență uimitoare pentru zilele noastre – (a) acestui volum de studii, care vine întru sprijinirea descoperirii și cunoașterii personalităților culturale, în general, și muzicale, în mod special, ce aparțin Botoșaniului.
Se remarcă adeziunea față de această inițiativă a celor care au încredințat texte spre publicare în volum, fie că sunt nativi botoșăneni, fie că sunt personalități care au afinități sau sunt legate spiritual prin fire nevăzute de spațiul cultural din nordul Moldovei.
Cele două secțiuni, de acum consacrate, ale publicației – Botoșaniul muzical și Zona muzicii europene – cuprind un număr de 16 studii, care circumscriu o tematică variată, aparținând atât unor reputați profesori, muzicologi și publiciști, dar și unor tineri cercetători, aflați la început de drum în așternerea „cuvintelor despre muzică”.
Temele, în general, sunt fie de natură biografică, lexico-grafică, de natură istorică, memorialistică, eseistică sau concentrate pe analiza unor probleme de stil și de limbaj muzical.
Astfel, se decantează trei direcții tematice principale: portretistică – ce însumează peste jumătate din numărul studiilor publicate, analitică – în sfera căreia se înscriu patru studii și hibrid – un melanj între portretizarea biografică și aspecte analitice generale ale creației unor compozitori români sau europeni.
Oameni de seamă ai Botoșaniului, care s-au afirmat în țară și străinătate, personalități cu preocupări deosebite în domeniul muzical sunt descoperite într-o pleiadă de schițe monografice, ce surprind crâmpeie de viață și activitate artistică. De la Enrico Tamberlick, erou al operei romantice, tenorul al cărui succes a răsunat în presa europeană la mijlocul secolului XIX, la Egon Wellesz- elev al lui Arnold Schonberg, distins cercetător și muzicolog de talie mondială, cu preocupări în zona muzicii bizantine, de la Ioan Cobâlă, personalitate marcantă a muzicii populare botoșănene - și dirijor pe viață al Orchestrei Populare „Rapsozii Botoșanilor”, la Dumitru D. Botez – Profilul unui muzician militant – remarcabil dirijor, profesor și formator de profesioniști în domeniul dirijoral, de la ineditul portret-interviu cu muzicianul Mariana Popescu – „Eu am luptat întotdeauna să transform indiferența în pasiune pentru cor, și am izbutit”, la o amintire de suflet a unui profesor de început – Doamne ale culturii muzicale europene din România II.Lydia Løvendal Papae.
O subsecțiune aparte se desprinde din suita articolelor-portret, și anume cea a evocărilor – aniversări ale anilor de naștere sau comemorări ale disparițiilor recente, pline de tristețe, dar și de speranța revederii întru veșnicie. Personaliattea aniversată a pianistului și compozitorului Dinu Lipatti, 100 de ani de la naștere (1917-2017), este evocată în două dintre titlurile acestui volum (Centenar Dinu Lipatti și George Enescu și Dinu Lipatti), relevând aspecte ale carierei sale internaționale impresionante și detalii despre receptarea artei interpretative, dar și relevând din intimitatea relației cu mentorul său “pentru Muzică” – George Enescu. Emaniol Ciomac – 55 de ani de la dispariția muzicologului – personalitate polivalentă a culturii muzicale românești, născut pe meleagurile orașului lui Mihai Eminescu, rămâne în conștiința noastră – prin scrierile sale muzicologice și, mai ales, prin întreaga sa activitate, extrem de importantă, de “cronicar al vieții muzicale românești, …fin analist” – ca un promotor activ al culturii naționale. Nu în ultimul rând, evocarea La granița dintre “nostalgie” și „mister” a celei mai recente despărțiri de unui dintre susținătorii consacrați ai acestei lansări-eveniment, membru al colectivului redacțional al volumului Botoșani, oraș al muzicii europene, editat în cadrul proiectului "Botoșaniul muzical", doamna Luminița Rotaru-Constantinovici, conferențiar univ.dr. la Universitatea Națională de Arte “George Enescu” din Iași, pianist, profesor și om de muzică deosebit, format la școala botoșăneană.
Sfera analitică se deschide cu o temă fecundă: Când, cum, în ce împrejurare a fost scris Trio în la minor de George Enescu? – La curțile Speranței fiind un studiu epifanic în descifrarea misterului audiției unei partituri ce transmite parcă starea de spirit enesciană, atât de bulversată de tot ceea ce se întâmplă în viața creatorului – perioada războiului.
Muzica universală se îmbină armonios cu cea din spațiul românesc, reperele analitice oferite în extrase din cercetări mai ample – Ludwig van Beethoven – Sonata pentru pian “Les adieux” între programatism, fantezie și culoare, Suita „Impresii de la țară” de Marțian Negrea la confluența muzicii culte cu folclorul autohton, fiind completate de articole-hibrid, ce adaugă acestui palier sintetic analitic și referințe bio-bibliografice pertinente: Muzica sacră în creația lui Gioacchino Rossini sau Nicolae Coman, un maestru al liedului românesc contemporan, dar și de sinteze teoretice precum Configurații modale deduse din gândirea matematică.
Vrem să lansăm un cuvânt de apreciere pentru disponibilitatea evidentă a redactorului volumului – doamna profesor dr. Cătălina-Narcisa Constantinovici – către diversitatea tematică, către libertatea opțiunilor ce își găsesc punctul de convergență în dimensiunea spirituală a inițiativei Asociației botoșănene.
În plină contemporaneitate, Botoșaniul nu își dezminte tradiția culturală prin care s-a făcut cunoscut de-a lungul timpului, dezvoltând proiecte și activități menite să-l mențină în realitatea artistică românească și, totodată, să aibă aceeași forță de iradiere precum au avut-o nume de rezonanță care înnobilează aceste locuri: George Enescu, Nicolae Iorga, Mihai Eminescu, Ștefan Luchian, Octav Băncilă ș.a.
Este absolut remarcabil faptul că Asociația Vis de artist reușește să concentreze energiile și eforturile mai multor instituții de artă și cultură ale Botoșaniului (Muzeul Județean Botoșani, Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” Botoșani, Fundația Națională pentru Dezvoltare Comunitară Botoșani, cu sprijinul Primăriei Botoșani și al Consiliului Local Botoșani) într-un concert al valorilor artistice și culturale, deschis spre lumea europeană și universală.
Lect.univ.dr. Diana-Beatrice Andron
(Prefață la cartea "Botoșani, oraș al muzicii europene", vol. III)