A murit Ştefan Cazimir. Marele filolog şi umorist Ştefan Cazimir, cel care şi-a consumat toată energia productivă pentru neuitarea lui Caragiale. A trecut dincolo la o vârstă care va încremeni pe cruce şi în mintea celor care l-au citit / cunoscut, dând imaginea a două infinituri ca două lumânări privind spre cer. Alex Ştefănescu spunea că „Ştefan Cazimir contează înainte de toate ca scriitor. Un scriitor inventiv, pedant-jucăuş, care reuşeşte – lucru rar azi – să nu plictisească pe cititor”. Eu l-am admirat şi ca politician, dar şi ca eseist, ambele fiind dominate de o logică a conexiunilor care nu puteau veni decât dinspre vasta sa cultură generală. Nu poţi fi un fin umorist dacă nu ai cultură generală. Citeam cu plăcere rubrica sa de la pagina 3, pusă sub genericul „Cap sau Pajură” din „România literară”. Săptămânalul minieseu prezent aici abunda în asociaţii fulger de tip diadă pliate pe destin, istorie sau timp. Ultimul pe care l-am citit a fost „Figuri prietene” (vezi nr. 32 / 2021 al revistei amintite) şi rămân la aceeaşi concluzie a mea că deşi umorist pursânge, emana un umanism dulce, tentaţia gestului romantic fiind evidentă.
Circulă în spaţiul românesc sintagma „partid ridicol”. Sub acest calificativ, alături de „Partidul Polonez al Iubitorilor de bere”, „Partidul Piraţilor din Suedia”, „Cel Mai Bun Partid” din Islanda, „Partidul Gunoi” din Olanda, „Partidul Mişcării Ondulatorii Unificate” din Franţa, „Partidul Rinocerilor” din Canada sau „Mişcarea Antiradar” din Franţa, fără a le pomeni pe toate, a fost înglobat de către unii şi ”Partidul Liber –Schimbist” din România. Cred că este o greşeală majoră, având în vedere că denumirea vine din „O scrisoare pierdută” a lui Caragiale. El nu a fost fondat de Ştefan Cazimir, cum eronat se crede, ci de Octavian Andronic în 1990. La înfiinţare, a ocupat un loc în camera deputaţilor prin Ştefan Cazimir care, uşor-uşor, s-a identificat cu partidul, ducându-i spiritul pentru care a fost creat. Şapte drepturi cuprindea Manifestul partidului: de a spune lucrurilor pe nume, de a crede în forţa zâmbetului şi de a râde cu folos de tot ceea ce este strâmb şi nedemn, de a pune în discuţie probleme în legătură cu care alţii preferă să tacă, de a ne îndoi de ceea ce pare unanim acceptat, de a nu avea întotdeauna dreptate, de a crede că nu trăim încă în cea mai bună dintre lumile posibile, de a sta strâmb şi a judeca drept. Partidul, ca unul care se respectă, a avut şi un imn scris de Ştefan Cazimir: „Mărire vouă, lupte seculare / Ce-aproape cinci decenii aţi durat / Obscuritatea în sfârşit dispare / Şi-un soare radios s-a înălţat. // Luptând ca tot românul să prospere / Partidul nostru-i un partid de soi / Şi dacă interesul lui o cere / Trădare fie, dar s-o ştim şi noi!”
Ştefan Cazimir ştia perfect cu ce se mănâncă „actul critic”. Nu-l făcea meditând cu sine, nici apelând la didacticism, era adeptul duelului, al polemicii libere şi civilizate. Biciul sentinţei sale lovea uşor, ca un avertisment, dar la sigur. Scria şi epigrame, dar era stăpânit de vocaţia unui continuu pionierat. O şi spune într-o „Concluzie” – „Poruncă de s-ar da în ţară / Epigramiştii toţi să piară, / Vă spun cu cugetul curat / Că aş muri nevinovat”.
Ajuns în anul 2000, Ştefan Cazimir avea să scrie următoarea epigramă: „Am aşteptat sfârşitul lumii, / Dar 2000 a fost uituc / Şi-acuma, altă teamă nu mi-i / Decât că n-am să-l mai apuc!”
Şi dacă va fi să fie sfârşitul lumii, nu-l va mai apuca pentru că inima lui mare, atât de mare încât să încapă tot neamul acesta românesc al lui Caragiale, a încetat să bată. A dedicat multe epigrame, dar i-au şi fost dedicate. Să reţinem una ce aparţine lui Nicolae Bunduri: Domnului profesor Ştefan Cazimir – „Cu vocea lui răsunătoare / Şi cu catrene frumuşele, / Ridică sala în picioare… / Când le citeşte pe-ale mele.” Scriind aceste rânduri, poşta tocmai mi-a adus dublul număr (33 – 34) al „României literare”. Rubrica lui Ştefan Cazimir lipseşte. Păcat! (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
JUDICIARĂ
Dreptatea luptă vitejeşte
Să domine, dar din păcate,
Atâtea lovituri primeşte,
Că nu mai vrea să se arate! (VASILE LARCO)
DIPLOMAŢIE
Când prileju-i iese-n cale,
Urmărind mereu destinul,
Omul şi prin vorbe goale
Ar putea să-şi facă plinul. (VASILE LARCO)
AVANTAJELE INTEGRĂRII EUROATLANTICE
În N.A.T.O. dacă nu eram
Nu ne-ajutau americanii,
Iară noi singuri nu puteam
S-avem războaie cu afganii. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
ŢARA MEA
Ţara mea-i frumoasă doamnă
Iar la mijloc de-o privesc
Ca pe-o crizantemă-n toamnă
Văd ţinutul secuiesc! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
SCHIMBARE DE TACTICĂ
În postu-i mândru de comandă,
Știind de banda de corupți,
În contra lor ai vrut să lupți
Punând la cale-o.... contra-bandă(EUGEN DEUTSCH).
... STRICĂ TREABA!
Cei tineri astăzi se grăbesc
Să ne întreacă și, cu spor,
Ajung mai iute-n viitor...
Deci tot mai iute-mbătrânesc! (EUGEN DEUTSCH)
„AGONISEALĂ” REPETATĂ
Am început, având un stimul,
Să strâng al doilea milion,
Căci am ratat-o, vai, cu primul...
„Păscut” fiind de ghinion! (MIHAI HAIVAS)
HOȚ PEDEPSIT ASPRU
Fiind iar prins cu-ocaua mică,
A constatat, cuprins de frică:
Mai mare-a fost acum daraua
Decât ocaua! (MIHAI HAIVAS)
EXCEPȚIE
În țară, neavând un rege,
Sloganu-ar fi, dragi cititori:
„Nu-i nimeni mai presus de lege”...
Afară de legiuitori! (MIHAI HAIVAS)
EFICIENŢĂ
La noi chiar nu contează postul,
Sau mediu-n carea-ar activa,
Căci fiecare-şi ştie rostul
Cînd este rostul de ceva! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
ASPIRANT
Voia în funcţii mai înalte
Şi nimeni nu a regretat,
Căci totuşi merita să-l salte...
Şi azi în zori, chiar l-au săltat! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
ÎNDEMN
Drumul țării nu-i spre-afară,
Să-l urmăm pe-aicea toți!
Am urca pe-a noastră scară
De-am zvârli în hău pe hoți. (CONSTANTIN PROFIR)
COMPORTAMENT UMAN ADAPTAT
Ne-ngrozește pandemia,
Azi sunt oamenii marcați,
Dar pe unii, bogăția
I-a purtat mereu mascați.(CONSTANTIN PROFIR)
UNUIA
Spuse, în mai multe dăţi,
C-are două facultăţi
Asta nu-i nicio scofală
Că-I lipseşte cea…mintală! (ION MORARU)
BUGET ROMÂNESC
A început, încetul cu încetul,
La noi să se rectifice Bugetul…
El mult mai mare poate ca să fie
De s-ar lua impozit pe…prostie! (ION MORARU)
DE CAMPANIE
Am observant ce mult vă pasă
De candidatul vostru drag,
Şi ştiu cât vă doriţi să iasă…
Dar eu aş prefer să-l bag. (GRIGORE COTUL)
ESTIVALĂ
Pe plajă, toţi, când dânsa iese,
Privesc uimiţi, cu ochii mari,
Costumul ei din două piese,
Compus din şlapi şi ochelari. (GRIGORE COTUL)
LA FEL DE ESTIVALĂ
Pe plajă, când sirena iese,
Privesc atent prin ochelari,
Mă uit la ţâţe şi la fese,
Şi nu ştiu care sunt mai mari. (SORIN FINCHELSTEIN)
CĂSNICIE FERICITĂ
Nu e loc de supărări
Dragostea-i nătângă,
El mergea pe trei cărări
Ea călca…pe lângă! (GEORGE EFTIMIE)
DIVA
Cică are-o slăbiciune
Şi schimbase vreo trei soţi,
Că de-aşa o „bunăciune”
Vor să aibă parte…toţi! (GEORGE EFTIMIE)
DEFORMAŢIE PROFESIONALĂ
Demnitarul, o calamitate,
De la soaţă a primit consemn,
Pe motiv că şi-n intimitate
Foloseşte limba cea de lemn! (VALENTIN DAVID)
VOX POPULI
Chiar de strigă unii,
Dând târcoale prăzii,
Vocea naţiunii
Nu e vocea străzii! (VALENTIN DAVID)
SURPRIZĂ LA DENTIST
Pacientu-a stat cuminte
La un medic bun, de dinţi:
O măsea I-A SCOS, de minte,
Dar la bani… L-A SCOS din minţi! (ELENA MÂNDRU)
ALTRUISM DE FAŢADĂ
Cu-amicii care-s necăjiţi
Că numai tu iei premiul mare,
Eşti darnic şi chiar le promiţi
C-or să te întreacă…în valoare! (ELENA MÂNDRU)
TĂCEREA
Mult jinduită de acei
Ce au alura lor de faur,
Nepreţuită-i de femei,
Chiar dacă ştiu că e de aur… (GHEORGHE BÂLICI)
RECIPROCITATE
Naturii omul cel hapsân,
Fără evlavie şi rugă,
Şi astăzi i-ar fi fost stăpân,
De-ar fi-ncercat să-i fie slugă… (GHEORGHE BÂLICI)
DEMOCRAŢIEI NOASTRE
Ciudat e drumul străbătut,
Aş spune că e necurat,
Că cele bune-au dispărut
Şi cele rele s-au dublat. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
EUROPARLAMENTARILOR ROMÂNI
După cum s-au comportat
Şi discursuri ce-au ţinut,
Ne arată c-au uitat
În ce ţară s-au născut. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
ADAM ȘI PĂCATUL ORIGINAR
Frunza Evei ispitește
Și Adam așa-ntr-o șagă,
După ce o „frunzăreşte”
Stă ca sufletul să-şi tragă. (VASILE MANOLE)
VEGETARIENII ŞI NUDISTELE
Trag bărbaţii lungi ochiade
Încântaţi de-al lor contur,
Că ce bine le mai şade
La femei când sunt „natur”. (VASILE MANOLE)
ALTERNATIVĂ
Mă gândesc că-n mare parte,
N-ar fi chiar aşa o dramă
Dacă omul se desparte.
,,POAMĂ" mai găseşte-n...cramă! (MAX OPAIŢ)
EFECTELE CANICULEI ÎN PANDEMIE
(S-a redus viteza de deplasare pe C.F.R.!)
La noi te vaccinezi uşor;
Aşa ne-a spus-o colonelul:
,,Faci PRIMA DOZĂ la Obor
Şi când cobori la Iaşi...RAPELUL! (MAX OPAIŢ)
NU-I PROASPĂT DIVORŢAT
,,Am scăpat de o năpastă!"
Se gândea în legea lui
Despărţit de-a lui nevastă;
Nu şi de-a ...vecinului! (MAX OPAIŢ)
CRIZĂ...MORALĂ!
Ne pândeşte-o recesiune!
Dar bugetu-ar fi ,,solid"
Dac-ar fi taxat (se spune!)
Traseismul la...partid! (MAX OPAIŢ)
GENUL ÎN ACTUL DE IDENTITATE EUROPEAN
Sexele, de când se știe,
Numai două pot să fie.
UE cere, pe terenuri,
Să înregistrăm ... n genuri. (NICOLAE MĂTCAȘ)
PREȘEDINTA RM PE VÂRFUL MOLDOVEANU
Să nu i se-n suflet bage
Blocul „Secera&ciocanu' ”
Că român la român trage,
A urcat pe ... Moldoveanu. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ACEEAȘI, LA COADĂ LA VAMA DIN LEUȘENI
Gestul doamnei Președinte
Face presei un deliciu
De nu s-ar plimba, cuminte,
Cu mașina ... de serviciu. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DERAPAJ VERBAL DE ȘEF
La cât bruta-i de incultă,
Să-și dea vorbele prin sită?
Pentru ea nu e insultă:
Zicere nefericită. (NICOLAE MĂTCAȘ)
VACCINARE CU MULTE NECUNOSCUTE
Alta nu-i pe glob urgența
Decât larga vaccinare.
Care i-i eficiența?
Studiile-s în derulare. (LERU CICOARE)
STATISTICA LE JOACĂ FESTA (I)RESPONSABILILOR
Nu știm câți copíi se nasc în țară,
Câți în lume, care li-i băbacul...
Prelevarea ne-a tot tras pe sfoară.
Nu mai bine-o facem cu ... abacul? (LERU CICOARE)
PENTRU INTERNE NU MAI EXISTĂ CONSTITUȚIE?
A-ndrăznit a da-n vileag
Infamiile din sistem
Și-a fost pus, în vălmășag,
La demență - de calem. (LERU CICOARE)
LIDER USEREPLUSIST ASPIRÂND LA GUVERNARE
Semn de mare nerăbdare
Că ar vrea și el o halcă,
Celor de la guvernare
Le mai dă câte-o ...scatoalcă. (LERU CICOARE)
ÎN ACTELE MAI NU SE MAI ÎNTREBUINȚEAZĂ CUVÂNTUL „MOLDOVEAN”
Dacă bietul „moldovean”
E-un cuvânt peiorativ,
Amploiatul bădăran
O fi apreciativ? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
VACCINUL E EXPERIMENTAL
Dacă pân-și unii medici
Dovedesc recalcitranță,
N-ai putea să te împiedici
Când i-acuzi de ... ignoranță? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SETEA DE ÎMBOGĂȚIRE SAU CĂUTAREA DE RESPECT AL DEMNITĂȚII?
Medicii nevaccinați,
Să-și plătească ei testarea?!
Atunci cum de vă mirați
Că-i momește emigrarea? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
VACCINAREA NE APĂRĂ DE INFECTARE ȘI BOALĂ?
Ne-am vaccinat, cert, cât ai zice pește,
Dar cum se-ntâmplă, fețe luminate,
Că SARS-CoV-2 avan se răspândește
În cele mai - pe glob - țări vaccinate? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CE SUSȚIN SPECIALIȘTII?
Vaccinare, obligare;
Se face discriminare,
Între virusul COVID
Și prostia de partid. (DUMITRU BUJDOIU)
ĂSTA E FRF-UL LUI BURLEANU!
Ne dă FIFA stadion,
Ne batem joc de gazon;
S-aducă oile, Becali,
Să mai scoată-un ban penalii. (DUMITRU BUJDOIU)
STUDENT PONTOS LA EXAMEN
- Pentru poantă-o să te trec,
Deși ești bâtă, confuz;
Te-ntreb de Toulouse-Lautrec,
Și-mi răspunzi: - Bate Tuluz... (DUMITRU BUJDOIU)
LA GHIOC
- Soacra ta dă colțul mâine!
- Asta o știam și eu;
Spune-mi viitorul meu,
Dacă voi fi prins poimâine?! (DUMITRU BUJDOIU)
UN AMIC DESPRE NEVASTĂ
-Are-n cap doar un șablon:
Mă compară cu Delon;
- Asta-i bine, ești model,
- Mă-njură că...nu-s ca el. (DUMITRU BUJDOIU)