O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Apariţia a noi şi noi epigramişti denotă prezenţa în lumea românească a vectorului epigramă, ceea ce face ca această creaţie să devină o armă intelectuală de temut. În ultima perioadă a început să fie şi un mod de revoltă împotriva culturii politice actuale, a caracterelor umane, a tarelor societăţii. Pe coordonatele vectorului epigramă, George Eftimie se anunţă a fi un epigramist de forţă. Citesc volumul său „Umor pe poante” (Editura „Teocora”, Buzău, 2020, prefaţa: Mihai Sălcuţan), o apariţie destul de târzie dacă ne raportăm la vârsta şi talentul autorului, şi deduc faptul că e decis să facă ordine în dezordine. Ofiţer de carieră şi licenţiat în drept, cea mai bună explicaţie privind apariţia aşa de târzie a unui volum de autor o dă Mihai Sălcuţan, amfitrionul cenaclului în care activează George Eftimie: „În cazul lui George Eftimie căutarea vocaţiei de epigramist a cunoscut o perioadă de gestaţie spirituală de câţiva ani, timp în care a avut puterea şi înţelepciunea de a aştepta momentul „plinirii vremii”, cum a învăţat din Biblie. Până a adunat materialul necesar cărţii a muncit cu sârguinţă ca membru „de rând” al Cenaclului Nicolae Grigore Mihăescu-Nigrim al umoriştilor buzoieni, a participat la concursurile organizate în cadrul festivalurilor de gen, a publicat în revista „Epigrama” a Uniunii Epigramiştilor din România şi în multe altele cu acelaşi profil. Le-a făcut pe toate cu sârguinţă, conştient că efortul nu este niciodată zadarnic, că roadele lui nu sunt culese imediat (trebuie lăsate „să se coacă”), şi că până la obţinerea deplinei satisfacţii este important să-ţi desfăşori activitatea cu plăcere, pasiune, perseverenţă”.
Toate epigramele marca George Eftimie înglobează o calitate specială, aceea de a fi reflecţii epigramatice, ceea ce denotă rigoare şi seriozitate. Epigramele nu sunt scrise de dragul de a se afla în treabă, ele nu respectă doar canoanele impuse acestei creaţii, care sunt obligatorii, ci trec şi prin două etape relevante pentru psihologia acestui autor: 1) o examinare profundă a fenomenului prin primele trei versuri; 2. o întoarcere a conştiinţei asupra ei înseşi prin versul al patrulea. Îl percep, astfel, pe George Eftimie ca fiind un adept al umorului reflexiv: Raport de ţară: „Să dăm dovadă de sinceritate / Şi să privim în mod raţional, / Că munca e la noi „necesitate” / Iar lenea este… „brand naţional!”; Alte vremuri: „Nu mai trăim ca ieri de azi pe mâine, / Sunt mulţi ce beau, mănâncă şi petrec, / Ţăranii ce lucrează pentru pâine / Sunt singurii…ce mai înghit în sec!”; Vegetarienii: „Cu pătrunjel, mărar şi izmă creaţă / Cu care toţi veganii îşi fac plinul, / A dispărut azi locul cu verdeaţă / Mai e doar… întristarea şi suspinul!”; Cauza scăderii populaţiei din România: Nici exodul nu-i pricină / Nici probleme la femei, / Doar românii sunt de vină… / (Se mănâncă între ei)!”; Ştiri de presă: „Ne spun ştiriştii-n presa noastră bună / Că în UK, o vacă-ar fi nebună, / Aşa o fi-n Regatul cel Unit, / La noi…doar vaca n-a înnebunit!”.
Principalul factor tendenţial pe care îl proclamă opera epigramatică analizată îl constituie pasiunea intelectuală. Multitudinea sferelor supuse ironiei (istoria, guvernanţii, femeia, bărbatul, nerespectarea legii, năravurile şi moravurile, păcatul etc.) se subjugă actului de reflecţie, forţând inteligenţa să se exerseze pe coardele acordate ale umorului. Capitolul dedicat guvernanţilor pune accent pe preocupările acestora de a deturna sensul (şi fondurile!) în atingerea scopurilor personale, pe vânătoarea de oponenţi ca formă ascunsă de încurajare a „traseismului politic”, pe populismul deşănţat pentru a obţine votul: Învăţătură de minte: „Votând atât de mult cu foştii / Ne-am păcălit adesea crunt, / Azi însă n-o mai fac pe proştii / Că i-am ales pe cei ce sunt!”; Continuitate: „Greşeli au fost în vechea guvernare / Că prostul obicei se relua, / Guvernul nou va face o schimbare, / Va pune punct…şi va continua!”; Invenţii româneşti: „În lumea asta plină de contraste / Prioritatea zero e turismul, / Şi condamnând deciziile proaste / Românii inventară…”traseismul”!”; Primăriţa şi Guvernul: „Asigurând cu grijă monetarul / Cu noi borduri măreşte trotuarul, / Văzându-i râvna şi dezinvoltura / Aleşii-i cer…să facă şi centura!”; Infatuare: „De-un ales – nu-i spun pe nume – / Cică-a fost admonestat, / Nu-i poet citit pe lume / Cât e dânsul de… citat!”.
George Eftimie este printre puţinii epigramişti care abordează în obviu şi conceptul de bărbat, unul prea puţin reflectat în epigrama românească în comparaţie cu cel de femeie, afirmând deschis că „nici bărbaţii nu-s mai breji” („Bărbatul nu-i deloc un năzdrăvan / Nici Făt Frumos cu muşchii dinamită, / Dar soaţa să şi-o vadă mulţumită / Adesea trage-n jug…ca un plăvan!”).
Indiferent de tema aleasă, epigrama lui George Eftimie e clară, prezentul este bine diagnosticat , prozodia intrând în rezonanţă cu sonorităţile reflexive. E şi un civism militant, în ciuda tonului cald care, probabil, se transformă mai mereu într-un surâs plin de subînţelesuri: Contraste: „Contrastul e în lumea rafinată / Un mod de viaţă veşnic renăscând, / Cu cât minciuna e mai gogonată / Cu-atât e adevărul…mai plăpând!”; La recoltat: „Am muncit trei săptămâni / În Olanda, la lalele, / Unde cei mai mulţi români / Recoltează…portofele!”.
Cu acest volum, George Eftimie e un contribuitor decisiv la edificiul epigramei ca reflecție socială, confirmând o credinţă a mea: ieşenii sunt mai poetici, clujenii mai filozofi, pe când buzoienii destul de reflexivi. Pe bucureşteni nu-i pot percepe bine, dar risc o apreciere: sunt mai „mitici”, ca să nu zic zeflemişti. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
PUDICITATE
Fata-i plină de sfială,
Să nu fie de deochi:
De-i surprinsă-n baie goală
Duce palmele la ochi! (VASILE LARCO)
„NU RÂDE, CĂ AJUNGI”
Proverbul a ieşit din uz
Şi nu pe vremuri le acuz,
Căci de la prost ce să aştept,
Degeaba râde de-un deştept! (VASILE LARCO)
SOŢIA POETULUI
Că muza ta-i vecina de la trei,
O știu și chiar vă potriviți la fix,
Că-n ce produci, eficienţa ei
E că te lasă fără pastă-n pix! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
ÎN DELEGAȚIE
Cînd plec de-acasă fără „jumătate”
Și timpu-mi pare nesfîrșit de lung,
M-alin gîndind ce clipe minunate…
Resimt cînd „mă-ntregesc” pe unde-ajung! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
ULTIMA SPOVEDANIE
Ajuns, pe drumul vieţii, greu,
Spre capătul predestinate,
M-am împăcat cu Dumnezeu…
În orice caz, eu l-am iertat. (PETRU-IOAN GÂRDA)
COMPLICITATE BUGETARĂ
Doreşti să ai acces la chei?
Îţi dau întreaga legătură:
Te du şi fură tot ce vrei,
Dar ţine lacătul pe gură. (PETRU-IOAN GÂRDA)
ÎN POLITICA ROMÂNEASCĂ
„Un bou ca toți boii”, ajuns la putere,
Promise-n campanii doar lapte și miere,
Dar astăzi banditul, ne minte de stinge,
Iar pentru avere, el pupă și linge.(MIHAI HAIVAS)
UNEI TINERE MODESTE
Se observă, nu-i mister,
Domnișoara mult nu cere,
Nu vrea luna de pe cer...
Ci mai multe luni de miere!(MIHAI HAIVAS)
OPTIMISM FINANCIAR
Ne întristăm urmând clișeul
Că iar se prăbușește leul,
Dar păcălindu-i, îi șuntăm
Și-n Zona Euro... intrăm!(MIHAI HAIVAS)
DUPĂ MULTE INVESTIGAŢII
Un medic bun a constatat
Prezenţa unui corp strain,
Abia când i-a căzut la pat
…cu un vecin. (GRIGORE COTUL)
DECLARAŢIA CHIRURGULUI
(către moştenitori)
Să-mi acordaţi clemenţă,
Cu toate că-i târziu,
Din pură neglijenţă
Mă tem că încă-i viu! (GRIGORE COTUL)
INVOCAŢIE LA 65 DE ANI
Când m-o vizita Covidul,
Am să-l sfătuiesc gentil:
Nu umbla cu genocidul,
Că am suflet de copil! (ION DIVIZA)
UMANITATEA PROGRESEAZĂ
Am distrus regimuri rușinoase,
De tiranii groaznici am scăpat
Și trăim azi timpuri glorioase
Când un virus e încoronat! (ION DIVIZA)
VALUL AL DOILEA
Când azi ostașii vechi în luptă mor,
Să aibă grijă cei din fruntea oștii,
Căci după asta vine rândul lor:
Un virus care va ucide… proștii.(ION DIVIZA)
BUNI GOSPODARI
Cum se fură-n mod brutal,
Toţi aleşii vor din vară,
Parlament bicameral…
Prevăzut cu o cămară. (VALENTIN DAVID)
LUPTE INTESTINE
Nu mai cred „Povestea vorbii”,
Viaţa s-a-mpuţit de tot:
Pentru funcţie şi corbii,
Fără jenă, ochii-şi scot. (VALENTIN DAVID)
RUGA DIN CRAMĂ
Sunt Doamne-aici, în cramă, jos
Şi aş mai bea un păhărel
De mă ajuţi, te rog, frumos,
Să nu mă bea, pe mine, el. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
UN ALES DONEZĂ POPORULUI
Cum e suflet bun,
Ca să-i mai mângâie
Le-a dat un săpun
Şi ceva frânghie. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
DE CRIZĂ
Nu mai risipiţi paraua
Şi, mai mult decât atât,
Hai, să strângem toţi cureaua!
Şi am strâns-o. Mulţi de gât. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
EPIGRAMIŞTII CLASICI CĂTRE
POSTERITATEA EPIGRAMISTICĂ
Oricât aţi fi de optimişti,
De mândri şi de importanţi,
În rai primesc epigramişti,
Nu fel de fel de premianţi… (GHEORGHE BÂLICI)
APRECIEREA EPIGRAMEI
Am râs de toate fără să ezit,
Şi mulţi prieteni, care m-au citit,
M-au lăudat şi-au zis că scriu chiar bine,
Când mi-am permis să râd mai mult de mine!...(GHEORGHE BÂLICI)
STATISTICĂ
E faină viaţa sub papuc
Îşi spun cam doi barbate din doi,
Aminte dacă îşi mai aduc
Cum este ea sub amândoi. (VASILE MANOLE)
ŢĂRANUL MUNCITOR
După ce i-au numărat
Şi vîzând ce mulţi îs pruncii,
Demografii-au consemnat
Că nevasta-i câmpul muncii. (VASILE MANOLE)
SĂRĂCIE
Chiar de sunt prea insistent,
Eu vă spun la toţi din neam:
Îmi curg ochii permanent
(Când văd ce venituri am). (GHEORGHE I. GHEORGHE)
DIVERSITATEA VIEŢII
De la un timp am o problemă,
Nu pot scăpa de o dilemă:
Când mi-e rău Salvarea vine,
Poliţia când mi-e bine. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
LA LUAREA UNEI HOTĂRÂRI
Închid ochii, inspir adânc,
Evit să mă doară ţeasta,
Gândesc profund, idei „mănânc”
Şi fac ce mi-a zis nevasta. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
DEFINIŢII ÎN S: Suspendarea
Se spune despre-o treaba, cum că
E suspendată din oficiu;
Vreți un exemplu de la muncă?...
Mă suspendară din oficiu! (GHEORGHE GURĂU)
DEFINIŢII ÎN S: Sportivul
Un săritor la înălțime
Gimnast e sau maratonist
Aplaudat azi de mulțime
Iar mâine e uitat… fomist! (GHEORGHE GURĂU)
DEFINIŢII ÎN S: Sănătatea
E tipul care e-n vigoare
Și-i bun în orice acțiune
De pildă-alesul nea Cutare
E sănătos în rațiune?!... (GHEORGHE GURĂU)
DEFINIŢII ÎN S: Salubritatea
Curățare generală
Ce se poartă la oraș
Sau la țară, ideală
I-atunci când nu spunem… aș! (GHEORGHE GURĂU)
DETERMINARE
Ea n-a făcut nimic în silă
Şi totul a avut temei,
De-aceea astăzi stă la vilă
Cu-n soţ…ce nu era al ei! (GEORGE EFTIMIE)
ÎNTRAJUTORARE
Bărbaţii parcă au turbat
Fac datorii de mii de lei,
Iar datoria de bărbat
Şi-o mai achită…între ei! (GEORGE EFTIMIE)
CONSECVENŢĂ
Din vremea când trăia Neculce
Şi până azi aşa-i modelul,
Aleşii ne fac viaţa dulce
Ducându-ne cu…zăhărelul! (GEORGE EFTIMIE)
SURPRIZA
Degeaba perdanţii tună:
„Semeni vânt, culegi furtună!”
Noi nu mai avem tezaur,
Deşi ţara-i numai…AUR! (MAX OPAIŢ)
UNUI MILIONAR DE CARTON
Când n-ai citit nici un poet,
Dar ai cu bani plină desaga,
Te sfătuiesc, cumva, discret…
Citeşte, pe bancnote,…Blaga! (MAX OPAIŢ)
SIMPTOMATOLOGIE POLITICĂ
Parlamentarii susţin:
„COVID nu-i periculos!”...
Că n-au gust, n-au nici miros,
Mai ales…după scrutin! (MAX OPAIŢ)
DUET
Recitând versuri pe scenă,
A procedat ca amatorul;
Fără prompter sau antenă,
Ia ca partener…sufleorul! (MAX OPAIŢ)
RECUNOAŞTEREA VINEI
Da, pe drept, ce Dumnezeu,
Mă tot mustră-OSCE,
Însă, de nu eram eu,
Unde-ar fi azi PNL?! (NICOLAE MĂTCAŞ)
CINE SAPĂ GROAPA ALTUIA…
Înarmat cu verbul, greul,
Străjuit din turnu-i maur,
A săpat dur PSD-ul,
Dar a dat, șocat, de AUR. (NICOLAE MĂTCAŞ)
UNUI PARTID PORNIT SĂ-ŞI
DOBOARE ADVERSARUL
Clar fiind că nu le trece
Setea de sânge fierbinte,
Votul le-a dat un duș rece:
Poate că mai prind la minte. (NICOLAE MĂTCAŞ)
TRECE PROPUNEREA DE PREMIER A PSD?
Aibă-nțelepciuni toltéce,
Gigantești comori de AUR,
Totuna nu poate trece
De cumplitul Minotaur. (NICOLAE MĂTCAŞ)
DIN JOBEN, CA DIN CUTIE,
LA PUPITRU-N CIVILIE
Soldafon, premierul Ciucă,
Când să-și pună-n joc măciuca,
I-au făcut-o, brusc, de ducă,
Arătându-i, în jeb, ciuca. (NICOLAE MĂTCAŞ)
O ALIANŢĂ N-A TRECUT PRAGUL ELECTORAL
A luat un dinozaur
Cu hâtrie la remorcă,
Nu-i păsa că,-n timp, pe plaur,
Poate-ajunge stârv, nu norcă. (LERU CICOARE)
IANUKOVICI DIN RM
Calcă legile cu tancul
Cu-ai lui Plahotniuc și Șor.
Ce nu știe saltimbancul
E că-l paște soarta lor. (LERU CICOARE)
ASCENSIUNE
Fan temut pe stadioane,
În RM - cu ghinioane,
Pe maghiari i-a pus pe jar...
Azi, cu ei - parlamentar. (LERU CICOARE)
UN NOU, ÎNVINGĂTOR, PARTID: AUR
A fost la vot încununat cu laur
Nu că-n haznauă ar avea mult aur,
Ci că e singura formație la noi
Cu fețe, cu program, speranțe noi. (LERU CICOARE)
ABSENTEISM MASIV LA ALEGERI
Partidele-a-nțelege tot nu pot,
Dar electórii n-au ieșit la vot
Nu că se tem prea tare de COVID:
S-au săturat de orice vechi partid. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
MODESTUL SCOR AL PNL-ului
Cu atâtea interdicții,
Cu amenzi, ocări - notăm -,
Veșnic puși pe contradicții,
Mai voiau să-i și votăm?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
LE-AU DAT PESTE NAS PENTRU INFATUARE
Prea umblau cu nasu-n ceruri.
Electórii,-n ultim ceas,
Le-au inoculat la seruri
Ca să nu mai aibă nas. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
LA DEMISIONAREA PREMIERULUI
Când te-ntreabă șeful de mandat,
N-ai când să-l mai iei cu-ncetișorul.
Îl depui și scrii neapărat:
„Îmi slujesc partidul și poporul!” (NICOLAE CRIHĂNEANU)
NOILOR PARLAMENTARI
Cu -ndoială v-am votat,
Un ciolan de ros v-am dat,
Dar, vedeți că-i măricel,
Să nu vă-necați cu el. (DUMITRU BUJDOIU)
DE CE MULȚI N-AU MERS LA VOT?
Prostie-anti PeNeLe,
Să închidă piețele;
Risc, focare-s peste tot,
Și la piață și la vot. (DUMITRU BUJDOIU)
EXPLICAȚIE
Nu vorbește nici engleza,
Nici germana, nici franceza,
Nicio limbă; e tăcută.
(Ați priceput că e...mută). (DUMITRU BUJDOIU)
APROAPE FABULĂ EROTICĂ
Nu mă săruți niciodată,
Ba, mă bagi și-ntre picioare,
Mă pocnești când sunt umflată...
Zise perna cu-ntristare. (DUMITRU BUJDOIU)
VĂDUV DE DOUĂ ORI
Fără neveste-a rămas;
De la ciuperci li s-a tras;
Prima le-a păpat zorită,
A doua n-a vrut să-nghită. (DUMITRU BUJDOIU)