A fost sedusa de orasul acesta mic, sarac si cu actori. Atat de indragostita, incat nu se sfia sa faca declaratii pe fata: Este teatrul meu iubit! Spune ea. El, Teatrul, s-a lasat cucerit si in acest an a oficializat legatura: coregrafa Victoria Bucun a devenit angajata a institutiei. Vica, dupa o stiu toti.

A venit de la Chisinau in 1994. Avea la ea doar povestile de la bunici.

“Bunicul meu era rus, dar a facut scoala de aviatie la Iasi. El mi-a povestit despre Romania cum e, iar eu cind am venit pentru prima data aici am vazut-o cu ochii lui. Asta a ramas imaginea mea", povestea Vica.

A fost la Iasi, la Bucuresti, la Chisinau, la Constanta. Nu s-a lasat pacalita de vedetisme, de tranzitii sau promisiuni. Trecuse deja prin Botosani de cateva ori. Fire hotarata, de rusoaica, Vica alesese deja.

“Cel mai bine m-am simtit la Botosani, acolo am lucrat mai mult timp, am avut spectacole foarte interesante. Acolo a ramas si sufletul meu, la trupa de teatru din Botosani.

Victoria Bucun a facut, insa, la Botosani ceea ce doar spiritele inalte sunt capabile sa faca. In urma cu aproximativ cinci ani, vreo 30 de elevi de la Colegiul Laurian se pregateau pentru Festivalul de teatru Lyceum. Copii de 15, 16, 17 ani. Regizorul lor de atunci, Volin Costin, le-a promis o poveste. Un vis. Visul unei nopti de vara. Povestea s-a scris si a ramas. Povestea de atunci a modelat suflete de copii, a format caractere, a construit destine.

Fundulea de atunci, Adrian Tapciuc. Zanele erau reale, iar Puck, o mireasma, o ghidusenie greu de egalat. Vica a modelat atunci toate visele, toate verile copilariei lor.

Cei care au vazut atunci spectacolul (jucat in toata tara si incununat cu toate premiile posibile) au simtit acum ca pe scena de la Teatrul Mihai Eminescu se improvizeaza. Fara ca artistii de azi sa poarte vreo vina. Doar Fundulea, acelasi Adrian Tapciuc, a ramas la fel. Si Vica.

De asta meritul coregrafei este atat de mare, de minunat, de frumos. A creat un vis unic. Zeci de copii, de atunci, traiesc miracolul Victoria Bucun. Iar intoarcerea ei la Botosani se cheama, chiar si numai pentru acest lucru, ACASA.

Inimoasa basarabeanca a armonizat cu harul sau mai toate spectacolele Teatrului, insa contributia sa din "Amadeus", regia Alexandru Vasilache, este de departe una decisiva in reusita reprezentatiei, ca de altfel si in "Angajare de clovn", in regia lui Volin Costin. 

Victoria Bucun este responsabila si de miscarea scenica din spectacolele montate la Botosani de regizorul georgian Andro Enukidze, "O poveste foarte simpla" si "Sotul Akulinei".

Si "papusile" s-au bucurat de iscusinta ei, coregrafa aducandu-si contributia la spectacolul "Daruiti copiilor ingeri", regizat la Teatrul pentru Copii si Tineret Vasilache de Marius Rogojinschi.   

Ultimul spectacol al carui afis contine numele Victoriei Bucun este la Bucuresti, a avut premiera la sfarsitul lunii noiembrie si va fi rejucat pe 15 ianuarie. Este vorba despre spectacolul Teatrului National Bucuresti, "Ivan Turbinca", cu Daniel Badale in rol principal, in regia lui Ion Sapdaru.  

Dumitru Crudu: “Victoria vrea mereu ceva sa faca. De aceea, ea este gata sa lucreze cu orice regizor animat de dorinta de a face teatru, indiferent ca acesta este mare sau mic, binecuvintat de glorie sau insotit de esecuri, faimos sau ignorat, la inceput de cale sau consacrat, mai important decit aceasta e ca respectivul vrea sa faca teatru, adica vrea sa faca ceva, adica nu pierde timpul in baruri pentru a-si birfi colegii si pentru a-si plinge de mila ca nu are conditii de munca, ci isi descheie camasa si infrunta cu pieptul gol realitatea. Ea este animata tot timpul de dorinta de a construi, de a merge inainte, in pofida circumstantelor potrivnice pe care le intilneste uneori in cale.
Pentru Victoria Bucun, coregrafia pe care o face (ma refer la cea integrata spectacolelor de teatru) este un fel de spovedanie. Ea se marturiseste. Se pocaieste si se purifica totodata. Isi marturiseste pacatele pentru a fi absolvita. Este si o marturie despre o anume perioada pe care a trait-o si despre modul in care a existat.
Este o pledoarie pentru a ne regasi ingenuitatea. Este o incercare de a-i da o replica raului din om, depresiei din jur si e un indemn de-a depasi deznadejdea si de-a gasi ceea ce este mai frumos in aceasta viata. Ea incearca, vorba poetului, sa gaseasca perle chiar si in noroiul de pe strazile basarabene".
 

 

 

Victoria Bucun a intrat in Galeria Botosaneanul Zilei de pe Stiri Botosani in luna octombrie a anului 2008. Activitatea desfasurata intre timp, pe scena Teatrului botosanean, ne-a determinat sa o readucem in atentia publicului si sa facem, astfel, cuvenita reverenta in fata artistei!