Botoşăneanul cucereşte publicul, impresionează juriul! Trofeul "Crizantema de Aur" pleacă la Botoşani, odată cu marele premiu, Cristian Lorand Fieraru stârnind parcă un tăvălug de speranţe ce aşteptau să se concretizeze. Peste numai o lună, în 9 decembrie 1989, vocea lui Lorand Cristian răsuna la radio şi la tv în întreaga ţară. Un succes ce părea că îi va deschide uşile studiourilor, un succes care venea la pachet cu promisiuni ameţitoare: o carieră în Bucureşti la Teatrul "Constantin Tănase", cu casă asigurată şi toate cele ale unui trai de artist al poporului, un popor care nu avea niciun motiv să nu îl iubească.
Peste numai câteva săptămâni, însă, visul se prăbuşeşte. România se desprindea de lumea veche şi pătrundea, e adevărat că într-o rochie cam ponosită, chiar însângerată, în sala de bal a libertăţii şi a democraţiei. Cel puţin aşa se credea atunci...
"Revoluţia a fost ceva foarte bun, dar pentru mine, ca artist, a însemnat o prăbuşire totală", spune astăzi Lorand Cristian, însă nu cu năduf, nici cu regrete. Astăzi este mulţumit că nu a apucat să facă drumul spre Bucureşti.
"Astăzi, după 26 de ani, îmi dau seama că în acest timp am învăţat, am avut timp să mă gândesc, să-mi adun forţele, să trec prin anumite etape. Pot spune acum că am învăţat ce înseamnă viaţa", mărturiseşte într-un interviu realizat de Silvana Enache, pentru televiziunea braşoveană.
Viaţa avea să-l întoarcă la romanţă mai târziu. Chiar dacă timp de aproape două decenii a făcut tot muzică.
Acolo, la Târgovişte, în acel 1989, îl cunoaşte pe compozitorul Dan Mizrahy. Impresionat de vocea tânărului botoşănean, îi propune acestuia să continue studiile muzicale, oferindu-i chiar sprijinul soţiei sale, profesoara de canto Cecilia Mizrahy, care se angaja să îl pregătească pentru examenele la Conservator.
A intrat la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, absolvind în 1997. A beneficiat de atenta îndrumare a unor profesori celebri precum baritonul Dan Iordăchescu, soprana Marina Mirea, regizorul Hero Lupescu. După absolvirea studiilor a rămas o vreme în Capitală, activând ca redactor muzical sau inginer de sunet.Un alt om de muzică avea să îi direcţioneze destinul muzical. Regizorul Hero Lupescu îl îndeamnă să vină spre Opera din Braşov, astfel că, din toamna anului 1997, Lorand Cristian este angajat al prestigioasei instituţii de cultură, unde a interpretat mai bine de 50 de roluri în spectacole de operă, operetă, balet, spectacole pentru copii, de la "Traviata" şi "Nunta lui Figaro", la "Don Giovanni" sau "Elixirul dragostei". A fost distribuit în operete precum "Văduva veselă", "Vânzătorul de păsări", "Liliacul". A făcut numeroase turnee în Germania, Franţa, Danemarca, Norvegia.
În tot acest timp nu uită romanţa, prima iubire. Nu uită că romanţa l-a adus în muzică. Cu toate acestea, nu se opreşte din iureşul vieţii. Înfiinţează Corul Unison, un proiect cu care obţine satisfacţii artistice şi împliniri sufleteşti.
Dar cu trecerea anilor simte că acolo, în cămăruţa sufletului, a îngropat un talant, acel har primit de la Dumnezeu pentru a-l împărtăşi lumii.
În 2013 paradisul bunăstării se prăbuşeşte: o boală de inimă urmată de o operaţie pe cord, de care trece însă cu bine, avea să îi deschidă uşile pe care demult le ferecase.
"Până în 2013 credeam că viaţa înseamnă numai muncă, alergătură, goana după bani. Dar Dumnezeu mi-a spus: Stop! Ai două căi, ori faci ceva cu viaţa ta, ori ne despărţim, adică tu te desparţi de viaţă! Am ales să trăiesc".
Anul 2013 a fost răscrucea. A fost anul în care şi-a amintit de talantul primit. Atunci, după operaţie, şi-a amintit de el, s-a regăsit, s-a recunoscut pe sine, cel al sufletului dăruit lumii. Iar sufletul său purta acum un nume: romanţa.
"De atunci, zi de zi mă trezesc dimineaţa şi îi mulţumesc lui Dumnezeu că mai am o zi. Mă bucur de oameni, de frumos. După 2013 am revenit la romanţă. În viaţă trebuie să faci ceea ce eşti menit să faci. Dumnezeu îţi dă un talant. Vreau să dăruiesc sufletul meu. Oamenii să mă cunoască. Romanţa nu poate avea succes decât prin vibraţie, prin acea legătură între interpret şi public".
Dragostea pentru romanţă stăruia de multă vreme în suflet. Îşi aminteşte cum, pe la 10-12 ani, asculta la radio ori la casetofon cântecele Ioanei radu, Mia Braia sau Emil Gavriş. Cu toate acestea, timp de 18 ani este bariton la Opera din Braşov, crezând că destinul său artistic îşi găsise menirea. El, ultimul mare câştigător al Trofeului "Crizantema de Aur" până la Revoluţie, a avut nevoie de o operaţie pe inimă pentru a se întoarce pe făgaşul ce îi fusese hărăzit!
După operaţie a prins a scotoci arhive, a reluat partituri vechi, a muncit. În 22 noiembrie 2015 a avut primul concert de romanţe: "Amintiri, flori de gând". Un succes răsunător la public, neaşteptat! "Am fost copleşit de numărul foarte mare de spectatori. Am fost surprins că publicul de romanţe nu a dispărut, el exista, dar trebuia să îl adune cineva. Am simţit că vreau să dăruiesc tot ce e divin în mine".
"Bătrânul tei", "Astăzi e ziua ta", "De ce oare eu te-am cunoscut?", romanţe pe care publicul le murmură, le aplaudă. Tineri sau mai puţin tineri lăcrimează în sală. În faţa lor, un artist impecabil: voce, discurs, linie melodică vibrantă, mişcare scenică de o eleganţă fără cusur. Anii de experienţă muzicală, sutele de spectacole şi zecile de roluri îşi spuneau acum cuvântul.
"Simt că cineva mă ajută de fiecare dată. Dumnezeu îmi va deschide drumurile şi pe mai departe, îmi va netezi calea mie, dar în primul rând romanţei", spune cu entuziasm şi credinţa că are o misiune de îndeplinit.
"După incidentul din 2013, cu boala de inimă, am mult mai multă forţă şi putere, mi-am schimbat viaţa. Sunt dator să-mi valorific talentul", spune astăzi cu credinţa şi cu smerenia celui încercat.
Repertoriu în Opera din Braşov (selectiv)
Roluri de operă:
Benoit – Boema – G. Puccini
Figaro – Nunta lui Figaro – W.A. Mozart
Dulcamara – Elixirul dragostei – G. Donizetti
Baronul Douphol – Traviata – G. Verdi
Marchizul D’Obigny – Traviata – G. Verdi
Contele Ceprano – Rigoletto – G. Verdi
Comisarul imperial – Madama Butterfly – G. Puccini
Leporello – Don Giovanni – W.A. Mozart
Hermann – Povestirile lui Hoffmann – J. Offenbach
Morales – Carmen – G. Bizet
Sacristanul – Tosca – G. Puccini
Simone – Gianni Schicchi – G. Puccini
Roluri de operetă:
Niegus – Văduva vesela – F. Lehar
Miska – Silvia – E. Kalman
Profesor Amorati – Vânzătorul de păsări – C. Zeller
Vercingetorix – Sânge vienez – J. Strauss
Pickering – My Fair Lady – F. Loewe
Falke – Liliacul – J. Strauss
Sou-Chong – Țara Surâsului-F.Lehar
Spectacol de balet:
Don Jose – Carmen – G. Bizet
Spectacole de copii:
Moș Motoloș – Fata moșului cea cuminte – Fl. Comișel
Prezentatorul – Micuța Dorothy – M. Țeicu și S. Kerim
Măgarul – Mușchetarii măgăriei sale – I. Lucian, V. Puicea
Lupul – Un lup, o capră și trei iezi – M. Patriciu, G. Marcu
Povestitorul – Degețica, balet pe muzică de W.A. Mozart, după H.C. Andersen
