La aniversare: Constantin Bojescu, boemul cu buzunarele burdușite de poezie!

La aniversare: Constantin Bojescu, boemul cu buzunarele burdușite de poezie!

 Constantin Bojescu  Foto: Adevărul

Poet, membru al Uniunii Scriitorilor din România, personaj al Cetății care iese în scenă înfășurat în haina unei autenticități la limita spectacularului, dar păstrează, totodată, o discreție în planul literaturii angajate, Constantin Bojescu împlinește astăzi, 24 martie, 69 de ani. Redacția Știri.Botoșani.Ro îi urează La mulți ani inspirați!

"De ani de zile port doar un costum/ Pe care îl îmbrac doar la ocazii…"

Boem, poate ultimul mare boem al Botoșanilor, poetul pierdut în fiecare dimineață, dar regăsit în sine însuși de cum dă seara, purtându-și poeziile pe unde apucă, în traista care parcă face parte din trupu-i, în buzunarele burdușite de încercările zilnice, înscrise pe fruntea lată, aruncată în chelia cunoscuta de toti piețarii și adunătorii de iluzii de pe la terasele târgului, Constantin Bojescu este mereu în criză. Acea criză a chinezului, care nu se dezminte și își traduce acest cuvânt printr-un altul: ocazie.

Pentru Constantin Bojescu, Ticuță al Botoșanilor, criza este o ocazie de a crea, de a aluneca motivat și fără regrete în debandada poetică a cuvintelor. "De ani de zile port doar un costum/ Pe care îl îmbrac doar la ocazii…"

În societatea superficială, dar zgomotos-trepidantă, în târgul tot mai gri, Constantin Bojescu este poetul care își străbate consecvent vechile cărări, în încercarea de a-și regăsi și aduna versurile împrăștiate generos pe toate aleile tinereții.

"Beau vinuri scumpe însă cheltuiesc/ mai mult cu alții decât beau cu mine -/ ca să arat ce mult vă prețuiesc/ și ce puțin îmi merge mie bine", spune poetul. Locuind într-o poezie curată, ușor melancolică, boemul poet al Botoșanilor își cunoaște pe nume, după priviri, după amintiri, fiecare vers. Al lui, dar și pe ale altora.

Dotat cu o capacitate fantastică de memorare, construit pe o inteligență nativă și strălucitoare, Constantin Bojescu este acel personaj necesar fiecarui târg, acel poet pe care, daca nu îl are, orice oraș îl inventează. Pe Constantin Bojescu s-ar putea să îl fi creat orașul. Doar că, în timp, și poetul și-a construit propria cetate.

"Bunicul meu nu a avut vise/ i le-a născut bunica mea/ el era atît de singur/ încît/ a vrut să ne înfieze/ copilăria// bunicul nu a fost măcar o clipă/ pe front/ dar s-a întors din vis/ fără un picior// durerea i-a fost mare cît cerul/ dragostea i-a fost fîntînă/ din cînd în cînd îi văd umbra/ cu două mere în mînă// am văzut din cimitir cum au fugit/ speriate crucile/ de atunci stiu/ că mi-am pierdut amintirile" (Aproape o amintire)

Uimește tocmai această extraordinară capacitate de a transfigura emoția, de a o așeza confortabil în propria trăire. Poetul își creează astfel un spațiu al purificării, un ascunziș al arderilor discrete. Pentru că, dincolo de îndrăzneala cuvântului, Constantin Bojescu este un timid al sorții. Deși spontan și franc în vers, poetul scoborâtor printre oameni este un suflet pitit într-o boemie doar aparent gălăgioasă, potolită și bine gestionată de ascuțimea propriilor (auto)ironii care ascund o bunătate sufletească și un dat al prieteniei rar întâlnit.

"Poezia lui Constantin Bojescu oscilează între detaliul intimist si textualizarea revelatiei, făcând eforturi să depăsească registrul minor", scrie Cristian Livescu în Convorbiri Literare. Fără a călca în saloanele fastuoase ale literaturii, poetul botoșănean scoate la iveală o erudiție discretă, o cultură a cuvântului care sprijină și înnobilează fiecare poem. Versurile lui Constantin Bojescu – scrise sau rostite în cunoscuta-i solemnitate pe la agapele literare – au acea ingeniozitate sclipitoare, acea imaginație fastuoasă și mereu surprinzătoare a poetului care viețuiește dincolo de spațiul arid, sobru și anost al trăindului cotidian. Pentru a reuși o asemenea evadare, Constantin Bojescu și-a cultivat în timp nu doar nota de umor, ci și pe cea a poetului boem, liber, consecvent cu sine în a-și persifla fără cruțare propriul ego.


Născut pe 24 martie 1949, la Botoșani. A buchisit mai întâi în băncile Școlii generale nr.3. Avea 14 ani când a purces pe drumurile Ardealului, spre Școala profesională Witrometan din Mediaș, unde a rămas până în 1967, an în care revine la Botoșani, unde va fi elev al Liceului "A.T. Laurian".

Pe când avea doar 18 ani, intră ca muncitor finisor la IT Moldova. A fost apoi șef depozit, gestionar, merceolog, dar și corector – în 1994, la Gazeta de Botoșani. În 1995 îl regăsim în funcția de director administrativ la Curierul de Botoșani. Dar Constantin Bojescu, Ticuță, așa cum îl știu prietenii, a fost și comerciant, apoi agent de ordine în piaţa centrală din Botoşani.

Debutul publicistic se petrece în anul 1974, în ziarul Clopotul, unde – sub prețioasa prezentare a lui Lucian Valea, îi apare poemul "Acela".

A publicat în 1979 "Ţărmul altei ere" (plachetă; Botoşani: C.J.C.E.S.), în anul 1996 "Kilometrul zero" (versuri; Botoşani: Axa), în 2004 volumul "Confesiunea unei răni" (versuri; Botoşani: Axa), "Miere amară" (versuri; Piatra Neamţ: Editura Conta) apare în anul 2007, iar în 2011 publică "Kilometrul confesiunilor amare" (Cluj-Napoca: Dacia XXI). La Editura Tipă Moldova, tot în 2011, apare volumul "File și răsfrângeri".

A fost distins cu importante premii, de la Premiul Uniunii Scriitorilor din România la Concursul Naţional de Poezie … "Porni Luceafărul…", Premiul Editurii Princeps din Iaşi, Premiul Revistei Timpul, Premiul Revistei Ateneu, la Premiul Festivalului "George Coşbuc" sau Premiul I pentru volumul "Miere amară" (Editura Conta, 2007) la Festivalul Internaţional de Poezie de la Sighetul Marmaţiei.

Publică, în vreme, poezii în revistele literare sau publicații precum Ateneu, Atitudinea, Caiete botoşănene, Clopotul, Convorbiri literare, Cronica, Jurnalul de Botoşani, Luceafărul, Orizont, România literară, Steaua, Timpul, Viaţa armatei, Viaţa Botoşanilor, Lumină Lină (New York) ş.a.

A frecventat Cenaclul literar "Mihai Eminescu" din Botoşani, condus de scriitorul Lucian Valea. Despre poezia lui Constantin Bojescu au scris Dumitru Ignat, Lucia Olaru Nenati, Dumitru Țiganiuc, Lucian Alecsa, Viorel Ilișoi, Adrian Alui Gheoghe, Cristian Livescu, Gellu Dorian. (Citeste material complet...)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Florentina Tonita

Gellu DORIAN la 65 de ani: Totdeauna am privit actul de creaţie ca pe o "intenţie a lui Dumnezeu"!

Sâmbătă, 13 Octombrie 2018
821

Născut pe 13 octombrie 1953, Gellu Dorian este redactor-șef al revistei de cultură "Hyperion" și presedintele Fundatiei Culturale "Hyperion-caiete botosănene". Membru &ic...

Alexandru Zub împlinește astăzi 84 de ani. LA MULȚI ANI!

Vineri, 12 Octombrie 2018
597

Arestat în tren, cu pistolul în coaste, închis, torturat, urmărit, marginalizat, interzis. Adulmecat, curtat apoi de comunişti, a rămas neclintit şi vertical pentru că, nu-i aş...

Regizorul Dan Pița împlinește astăzi 80 de ani. LA MULȚI ANI!

Joi, 11 Octombrie 2018
381

Regizorul Dan Pița s-a născut la Dorohoi, pe 11 octombrie 1938. Tatăl său, militar de carieră, rănit în război și decorat cu Steaua României, era un mare iubitor de filme. Improviz...