CONSTANTIN PRUT sau ochiul interior!

CONSTANTIN PRUT sau ochiul interior!

CONSTANTIN PRUT
Facebook Anca Buzatu

Unul dintre cei mai avizaţi critici din ţară şi cel care a realizat singurul dicţionar românesc de artă! De mai bine de trei decenii, numele cel mai cunoscut printre aspiranţii şi cursanţii academiilor de artă, fără de care nicio admitere în învăţământul superior nu părea posibilă. Constantin Prut este criticul de artă care, vreme de 30 de ani, a scris, rescris şi actualizat cel mai cunoscut dictionar de artă modernă şi contemporană, care a beneficiat de trei ediţii (1982, 2002 şi 2016) foarte bine primite în lumea artistică românească şi nu numai.

O operă de artă este, înainte de toate, o aventură a minţii, spunea Eugen Ionescu. Iar criticul devine parte a aventurii, de multe ori revenindu-i rolul de a salva arta din submediocritatea vremurilor, de a legitima şi echilibra piaţa artistică şi de a elimina, pe cât posibil, dimensiunile derizorii ale manifestărilor plastice, şi nu doar din galerii de artă sau muzee.

Critica profesionistă a fost întotdeauna o alternativă la populismul ieftin, denigrator, oferind publicului interesat un nou tip de discurs în artă, cel al susţinerii ideilor, un discurs al percepţiei corecte, chiar dacă voit "elitiste" asupra operei prezentate. Poate mai mult decât astăzi, critica de artă din perioada comunistă şi-a împlinit menirea, aceea de a asigura spaţiul de dezbatere şi de manifestare, de a identifica metode - uneori la limita subversivităţii - pentru ca opera şi artistul să supravieţuiască viforului ideologic.  

Chiar dacă pare pretenţios spus, criticul este responsabil de educaţia artistică a publicului. El trebuie să creeze şi să formuleze, pe înţelesul privitorilor, noi demersuri vizuale pentru ca publicul neavizat să fie capabil să depăşească graniţa recognoscibilului şi să simtă nevăzutul, să pătrundă în dimensiunea simbolică, estetică a imaginii. De-a lungul timpului, dezbaterile şi scrierile criticilor au avut rolul de a asigura garanţia valorii artistice, într-o vreme în care România nu era doar izolată, ci şi dramatic terorizată şi bulversată în toate aspectele ei culturale.


Constantin Prut, bastionul artistic din spaţiul românesc!

Unul dintre criticii cei mai avizaţi înainte de 1989 şi până în zilele noastre este istoricul de artă Constantin Prut. Numele cel mai cunoscut printre aspiranţii şi cursanţii academiilor de artă, fără de care nicio admitere în învăţământul superior nu părea posibilă. Este omul care, vreme de 30 de ani, a scris, rescris, cu adăugiri, completări, cel mai cunoscut dictionar de artă modernă şi contemporană, care a beneficiat de trei ediţii (1982, 2002 şi 2016) foarte bine primite în lumea artistică românească şi nu numai.



Constantin Ionescu Prut s-a născut în Ştefăneştii Botoşanilor, la 8 mai 1940. În 1970 a absolvit Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" Bucureşti, secţia Istoria şi Teoria Artei. În 1988 obţinea titlul de Doctor în Istoria Artei, la aceeaşi universitate, cu tema "Calea rătăcită. O privire asupra artei populare românești". A activat ca redactor la revista Contemporanul, apoi la Revue Roumaine.

A predat Istoria artei la Bacău, apoi la Universitatea de Arte "George Enescu" din Iaşi şi la Universitatea de Vest din Timişoara. Este căsătorit cu Alexandra Ionescu (publică sub numele Alexandra Titu), la rândul său un foarte apreciat critic de artă, cercetător la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române, în prezent profesor la Facultatea de Arte a Universităţii de Vest Timişoara şi la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti.
 
Constantin Prut este autorul "Dicționarului de artă modernă" (Editura Albatros, București, 1982), unul dintre cele mai importante studii de istoria artei din România. Volumul a fost reeditat după 20 de ani, sub titlul "Dicționar de artă modernă și contemporană" (Editura Univers Enciclopedic, București, 2002) şi reluat în 2016 la Editura Polirom.

A mai publicat volumele: "Fantasticul în artă populară românească" (1972); "Augusto Murer" (1974); "Calea rătăcită. O privire asupra artei populare românești" (ediția I, 1991; ediția a II-a, 2007); "Constantin Piliuță", 1983, "Ion Murariu. Lirism, narație, expresie" (1999); "Regele Bronz. Monografie Pețer Jecza" (2007). Face parte din colectivul de critici care a participat la redactarea primei ediții a dicționarului "Un secol de sculptură românească XX (A - D)", apărut în Colecția "Sinteze" a Editurii META, București 2001.


Dicționarul de artă, "izvor de satisfacţii şi o firească datorie profesională"!

Ediţia a treia a "Dicționarului de artă modernă și contemporană", revăzută și adăugită, apare în 2016 la Editura Polirom în "Colecția de Artă". Prin această ultimă ediţie a Dicţionarului, Constantin Prut mărturiseşte că "face noi paşi pe drumul cunoaşterii artei universale, care, de la începutul modernismului până la propunerile prezentului, se află într-o continuă restructurare şi redimensionare a limbajului şi a finalităţii sale". Autorul insistă, pe parcursul lucrării, "asupra celor mai importante tendinţe, asociaţii, publicaţii, grupări şi personalităţi care au asigurat caracaterul neîntrerupt explorator al artei moderne".



Lucrarea prezintă arta modernă din vestul european, ţările nordice, zona balcanică şi estul continentului, până la lumea nord-americană şi cultura extraeuropeană, fiind tratate prioritar manifestările cu un pronunţat program avangardist, alături de forme de artă ce evocă fondul tradiţional.

Dicţionarul cuprinde cele mai importante nume din arta universală de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi până în prezent, pictori, sculptori. Dar şi concepte artistice recunoscute, curente, şcoli, grupări, reviste şi alte publicaţii care s-au impus şi au scris istoria artei moderne. Aproximativ 200 de artişti români sunt, de asemenea, prezentaţi în dicţionarul lui Constantin Prut, o lucrare considerată, pe bună dreptate, un instrument util pentru artişti, critici, studenţi şi pentru toate instituţiile de cultură care promovează şi gestionează obiecte de artă plastică.


Pentru a avea o imagine de perspectivă asupra volumului, e de ajuns să enumerăm câteva dintre subiectele abordare: Arta abstractă, Paul Cezanne, Dada, Futurism, Nicolae Grigorescu, Happening, Impresionism, Junk-art, Wassily Kandinsky, Yoko Ono, Pablo Picasso, Simbolism,  Francisc Sirato, Nicolae Tonitza, Ion Ţuculescu, Vincent Van Gogh, Jiro Yoshihara.

"Arta modernă este un fenomen viu, extrem de dinamic, şi urmărirea evoluţiei sale este un izvor de satisfacţii şi în acelaşi timp o firească datorie profesională", spune criticul de artă Constantin Prut, cel care crede cu tărie în menirea sa şi care, călătorind discret prin propria-i viaţă, cu o excepţională generozitate, ne îmbogăţeşte privirile şi simţurile transmiţându-ne percepţii noi şi surprinzătoare dimensiuni ale creaţiei artistice.

Criticul de artă devine, prin Constantin Prut, ochiul nostru interior, cel care ne oferă bucuria de a privi, capacitatea de a înţelege şi, de ce nu, de a respinge inesteticul care, prin metode şi manifestări străine artei, subjugă şi subminează valoarea autentică. 


(Credit Facebook Rada Rogojan, Foto: Anca Buzatu)
 

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Florentina Tonita

O lume în care nevinovații mor. Vinovații pleacă pur și simplu!

Miercuri, 13 Decembrie 2017
174

I-am cunoscut în urmă cu vreo 15 ani, la un cenaclu în care sporovăiam poetic și ne zăpăceam orgoliile, ale lor adolescentine, ale mele așa-zis profesionale (sarcină de serviciu). V...

Din APROAPE în APROAPE...

Joi, 7 Decembrie 2017
856

Suntem extrem de neputincioşi în relaţiile interumane, mai ales cu oamenii pe care îi iubim. Dar, de la o vreme, din ce în ce mai greu ne recunoaștem. Și doar atât de frumo...

Șapte seri cu Mircea Oprea (VII) - "Nu-i grija artistului să placă lumii ca om!"

Miercuri, 6 Decembrie 2017
1299

Ironic până în marginile palpabilului, contemplativ și pesimist, un cutreierător în metaforă, Mircea Oprea uimește printr-o nesecătuită capacitate imaginativă. Dar nu se &ici...