ANCA COLIŢĂ, medicul care luptă cu cancerul copiilor: "Plângi când nu eşti lângă el până nu mai poţi, dar în salon trebuie să intri vesel!"

ANCA COLIŢĂ, medicul care luptă cu cancerul copiilor: "Plângi când nu eşti lângă el până nu mai poţi, dar în salon trebuie să intri vesel!"

 ANCA COLITA  

"Profesia medicală are o dublă origine: cerească şi pământeană. Mi-am ales cariera de medic pentru a dărui cu generozitate şi dragoste şanse de viaţă tuturor celor suferinzi. Flacăra acestei vocaţii profesionale este aprinsă de crezul de a fi util semenilor. Ţara care nu are medici suficienţi trebuie să-şi dubleze cimitirele", rostea în urmă cu câteva luni, la Botoşani, Academicianul Leon Dănăilă, un discurs copleşitor despre vocaţie, sacrificiu, credinţă. Un discurs despre medicină sau "arta vindecării" (după inspirata zicere a lui Petre Ţuţea). Botoşăneanul Leon Dănăilă, ilustru neurochirurg, este un specialist nu doar în profesie, ci şi un excelent cunoscător al fiinţei umane. Or menirea medicului este, în primul rând, de a primeni fiinţa spre a reporni fluxul de energie care stă la baza Vieţii.

Botoşănenii care salvează vieţi, care înnoadă destine ce păreau sfârtecate şi fără speranţă, botoşăneni care primesc în timp nume de "erou" sunt răspândiţi în spitale din toată ţara şi de peste graniţă.

ANCA COLIŢĂ, un medic pentru Viaţă!

Un astfel de medic este şi Anca Coliţă, şefa Secţiei de Pediatrie de la Institutul Fundeni. Medic înzestrat, profesionist recunoscut. Sau… zână, prinţesă, doamnă, prietenă, înger. Sunt cuvintele cu care copiii o gratulează, sunt zâmbetele care revin pe chipurile brăzdate de durere, după războaie purtate luni, ani la rând. Pentru că Anca Coliţă este medic oncopediatru. Luptă cu una dintre cele mai cumplite, mai înspăimântătoare boli ale secolului: cancerul la copii.  

S-a născut în Botoşani, în anul 1968. A urmat Facultatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila" (1989-1995), cu stagii de pregătire la Spitalul Hadassah (Israel), Spitalul Universitar Regensburg (Germania), Spitalul de pediatrie "Gianina Gaslini" (Italia). Este cadru universitar în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" Bucureşti, medic primar pediatrie, cu supraspecializare in oncologie si transplant medular.

Dr. Anca Coliţă este coordonator al programului Transplant Medular Pediatric în Institutul Fundeni. A obţinut titlul de Doctor în Ştiinţe Medicale în urma susţinerii publice, în iunie 2013, a tezei "Tipul celular ca factor prognostic în leucemiile acute la copil", cond. şt. prof.dr. Constantin Arion.  

A făcut parte din echipa condusă de prof.dr. Constantin Arion, care a realizat primele transplanturi de celule stem hematopoietice din Bucureşti.

În anul 2004, lucrarea la care a colaborat, "Actualităţi în limfoamele maligne non-hodgkiniene", autor A. M. Vlădăreanu, Editura Amalteea, Bucureşti (coautor al unui capitol) a fost distinsă cu Premiul "Victor Babeş" al Academiei Române în domeniul Ştiinţelor Medicale pentru anul 2002.

De asemenea, în anul 2010 a primit Premiul "Analiza pe grup de pacienţi" în cadrul Simpozionului "Mabthera Olimpics", Sighişoara. Doi ani mai târziu, Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor îi conferea Diploma de excelenţă în semn de recunoştinţă.

Dr. Anca Coliţă a publicat importante lucrări de specialitate, studii, articole în presa medicală.


Medicină şi suflet!

Fără îndoială, sistemul sanitar românesc nu este nici pe departe unul ideal, rareori comparabil cu cel din statele civilizate europene. Încă, în România, accesul la multe tehnici de diagnostic este dificil. Condiţiile de administrare a tratamentului nu sunt întotdeauna la un nivel corespunzător. De aceea, doar cu un efort personal deosebit şi exigenţă profesională viaţa micuţilor iese din strâmtoare, lacrimile de durere ale părinţilor se transformă în bucurie.

Cancerul la copii este greu de descris în cuvinte. "Chimioterapia este mult mai agresivă la copil decât la adult şi necesită eforturi imense din partea echipelor medicale, se stă zi şi noapte la capul copiilor", spune medicul Anca Culiţă.

Cancerul la copii este un război. Iar pe câmpul de luptă nu e doar el, sufletul închis într-un trup al durerii, ci o armată întreagă. "Oncologia pediatrică este o muncă ce implică o echipă extrem de largă. Tratamentele trebuie să fie foarte corect efectuate, necesită eforturi foarte mari din partea întregii echipe, echipa de medici - doctor rezident, medici de gardă, şeful de secţie, asistentele medicale care stau zi şi noapte la capul acestor copii  - care în primele luni sunt în permanenţă internaţi, infirmiere, personalul din laboratoare care face nenumărate teste şi urmăreşte evoluţia bolii…", spune într-un interviu medicul Anca Coliţă.

Dar de multe ori războiul se termină cu triumful Vieţii. Pentru că, slujind Viaţa, miracolele se întâmplă.


"…îi rugăm din tot sufletul să nu părăsească ţara şi să salveze cât mai multe vieţi"

Dorina abia împlinise un anişor când a fost diagnosticată cu talasemie majoră ( boală hematologică ereditară gravă). După mai bine de şase ani, tatăl îşi aminteşte cum, la acea vreme, singura şansă în România era ca fetiţa să urmeze un tratament cu transfuzii de sânge, pentru a-i prelungi "cât de cât viaţa, dar nu foarte mult". Bineînţeles, şansele creşteau semnificativ dacă ar fi mers într-un spital din străinătate, pentru a beneficia (suportând costurile imense) de un transplant cu celule stem.

"Nu am putut strânge acea sumă şi nu ştiu dacă am fi putut vreodată. Neavând încotro am mers cu acele transfuzii de sânge lunar şi, zilnic, o substantaţă injectabilă cu ajutorul unui aparat la care fetiţa trebuia să stea conectată în jur de 12 ore".

În primăvara anului 2010, tatăl Dorinei a aflat că există şansa transplantului cu celule stem şi în România, "dar aceasta fiind premieră pe ţară pentru această boală".

Speranţa a fost de ajuns pentru ca părinţii micuţei să ajungă la Bucureşti, la Spitalul Fundeni. Prima şansă a micuţei Dorina a fost sora ei mai mare, Andreea, de la care s-au recoltat celule. Compatibilitate 100%. Şi doi medici curajoşi: prof. dr. Constantin Arion şi dr. Anca Coliţă.

"Au avut curajul să recolteze celule pentru prima dată în Romania pentru această boală. Transplantul a avut loc pe data de 26 octombrie 2010. Noi suntem siguri că nu a fost un lucru atât de uşor pentru doamna doctor Coliţă Anca, nici pentru domnul profesor Constantin Arion şi intreaga echipă pentru a lua o astfel de decizie. Datorită celor care s-au ocupat de acest transplant cât si doamnei doctor Coliţă Anca, cea care a fost şi este aproape zi de zi alături de Dorina, le mulţumim şi îi rugăm din tot sufletul să nu părăsească ţara şi să salveze cât mai multe vieţi", scrie fericitul părinte, care îşi exprimă recunoştinţa pentru bucuria de a-şi primi înapoi copilul sănătos: "MULTUMIM, MULTUMIM, MULTUMIM foarte mult pentru curajul şi pentru bunăvoinţa pe care au avut-o, pentru sufletul pe care si l-au pus pentru aceşti copii. Noi ne rugăm şi încercăm să îi susţinem pe toti medicii din România să trateze, să salveze şi să îngrijească orice suflet ca pe sufletul lor. DUMNEZEU SA ÎI AJUTE".

Dorina nu este singurul copil care a primit în dar Viaţa. Părinţii mărturisesc şi mulţumesc. Copiii cresc, se bucură de viaţă. Peste ani îşi sună îngerul păzitor: au luat premii la olimpiade, s-au căsătorit, li s-a născut primul copil…

"Cu ajutorul ei m-am vindecat. Am 23 de ani. La 9 ani am fost diagnosticată cu leucemie. Doamna doctor Anca Coliţă m-a tratat. Numai cuvinte de laudă. De 11 ani sunt în remisie completă. Un medic excepţional. Îi dădea mamei mele bani pentru drum, pentru că nu aveam să plecăm acasă din spital, fiind din altă localitate... Aş putea spune multe, dar cuvintele sunt de prisos ...", scrie o tânără pe forumurile unde pacienţii îşi spun poveştile.

"Experienţa mea cu această doctoriţă este una de nota 10! O doamnă în adevăratul sens al cuvântului. Îi mulţumesc că trăiesc! Sper să îmi pot face timp şi să-i fac o vizită, ştiu că s-ar bucura!", scrie o altă tânără.

"Timpul de aşteptare la uşa cabinetului: nu exista timp de aşteptare...", scrie altcineva. "Datorită modului profesionist de tratare a pacienţilor am trecut peste tot răul cu bine. Nu am decât cuvinte de apreciere maximă şi respect deosebit. Îi datorez viaţa mea doamnei doctor Anca Coliţă şi întregii echipe de la Fundeni", scrie o fostă pacientă din Vâlcea.


"Plângi când nu eşti lângă el până nu mai poţi, dar în salon trebuie să intri vesel"

Mama unui copil de 3 ani povesteşte despre David: "Cel mai mult o iubeşte pe "prinţesa" lui, doamna doctor Coliţă, care înseamnă foarte mult pentru David. Pe lângă faptul că ne-a readus copilaşul la viaţă, dumneaei ne-a încurajat atunci când cădeam şi ne-a învăţat să fim optimişti. Plângi când nu eşti lângă el până nu mai poţi, dar în salon trebuie să intri vesel, zâmbind şi astfel îi dai şi lui puterea ce este necesară pentru a suporta şi cele 3 cure de citostatice grele. Aşa ne-a spus doamna doctor şi aşa am făcut".

"Cea mai mare greşeală la tratarea bolilor este că există doctori pentru bolile fizice şi doctori pentru bolile de suflet, când acestea nu se pot despărţi una de alta", spunea Platon.

Şi mulţi medici au înţeles acest lucru. Medicul Anca Coliţă este unul dintre ei.

 

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Florentina Tonita

Cum l-am cunoscut pe părintele Alexa Simionov

Vineri, 22 Septembrie 2017
1167

Cartierul lipovenesc pare că sprijină, de câteva secole, partea estică a Botoşanilor, ca şi cum oraşul are nevoie de o istorie acolo, pentru a nu sfârşi brusc. Puţină lume se aven...

22 septembrie: Se năștea la Vorniceni călugărul în fața căruia mai târziu s-a închinat Prințul Charles al Marii Britanii!

Vineri, 22 Septembrie 2017
1538

Parintele Dionisie Ignat s-a nascut in 22 septembrie 1909, in comuna Vorniceni din judetul Botosani, intr-o familie de tarani cu opt copii. La botez a primit numele Dumitru, fiind mezinul familiei. Ta...

PROMISIUNEA. Sute de botoșăneni au fost martori ai unei povești în care dragostea face istorie!

Joi, 21 Septembrie 2017
1973

Pe 21 septembrie, armenii își sărbătoresc independența. Pe 21 septembrie, armenii stau cu capul sus în fața istoriei, chiar dacă ea, istoria, nu se încumetă încă să-i ...