O primă versiune scrisă a poveștii ecranizate a nu știu câta oară a aparținut doamnei de Villeneuve, dar varianta făcută publică a fost semnată de Jeanne-Marie Leprince de Beaumont, în anul 1757.
Scrisă într-o epocă a patriarhatului, când ”belețea” fetei de măritat era scoasă la mezat de părinții săi și pusă sub strașnică pază, sub tutela unui soț care trebuia acceptat, oricât de “monstruos” (că nu-i pot zice “bestial” fără a trăda gândul), povestea prezintă sublimat oareșce înclinații spre zoofilie sau niscaiva comportamente erotice deviante ale unor copile de pension, îmbogățite de experiența sau de fanteziile vârstei coapte la care sunt redate. Au rezultat produse artistice frumoase de aici, mai cu seamă pentru persoanele sătule să-și tot cenzureze iubirea pentru rudele mai apropiate ale darwiniștilor, de felul lui Tarzan sau al lui King Kong. Culmea e că dragostea ciobanului mioritic pentru capra din bătătură nu s-a bucurat de un același succes, fiind descurajată, mai mult: ridiculizată, orice tentativă de materializare a sa – de te-ntrebi ce fel de corectitudine politică o mai fi și asta?!
În orice caz, Jean Cocteau s-a revanșat, în anul 1946, adăugând scenariului o direcție psihanalitică și distribuindu-l pe Jean Marais în rolul Bestiei, în drama fantastică “La Belle et la Bête”, regizată împreună cu René Clément.
O altă variantă, tot fantezie, și tot erotică, a apărut în anul 1978, în regia lui Juraj Herz. Și numai faptul că era o producție realizată într-o țară din blocul comunist a adus-o și pe ecranele noastre, altminteri ne-am fi ales doar cu o ecanizare după “Povestea porcului”, poate că reușită, totuși.
În anul 1991, avea să apară versiunea animată la „Frumoasa și Bestia”, modernizată prin filtrul musicalului. Câțiva ani mai târziu, un spectacol de pe Broadway, având la bază formula muzicală propusă de filmul animat, avea să reprezinte un mare succes de public.
Acesta o fi fost motivul - și apariția, în domeniul cinematografiei, a înaltei tehnologii, menite s-o scoată din marasm și să-i repopuleze sălile de spectacole, care a dus la ultima (sper!) ecranizare a poveștii.
Filmul de față copiază scenariul, costumația și jocul scenic al animației din 1991. Preia și melodiile compuse pentru aceasta (un atu pentru nostalgici, cărora le recomand varianta subtitrată a filmului), dar îi adaugă câteva cântecele ce rămăseseră atunci pe dinafară. Dublarea filmului, realizată de actorii români, este la înălțime și permite o bună receptare a mesajului de către copiii aflați în primii ani de școală sau de către persoanele cu dificultăți de vedere. Dar ea trădează, totodată, textul, în favoarea sincronizării cu mișcările buzelor interpreților, schilodind unele sensuri și văduvind jocul actorilor de glas, dicție, intonație... Nu ar fi de încurajat, nu doar pentru că ar crește costurile față de subtitrare, ci și pentru că dublajul invită la analfabetism, într-o țară în care procentul celor ce înțeleg ceea ce citesc este în îngrijorătoare scădere.
Regizorul Bill Condon, specializat în vampiri din cele două episoade ale seriei Twilight (ceea ce reiese și din incursiunile, în acompaniament de lupi, către castelul Bestiei), modelează narațiunea (a luat Oscarul din 1999, pentru scenariul adaptat la „Zei și monștri”) astfel încât să facă loc și unor acțiuni din trecut, care să explice personajele. El adaugă efecte speciale, făcând vesela să vorbească, într-un decor apoape viu, cu o scenografie de poveste. O bogăție de sunet și de imagini inundă spectatorul, datorită tranpunerii în format 3D.
De aceea nu mă mir că această adaptare a unei povești de secol XVII a devenit, în două săptămâni de la lansarea din 12 martie, cel mai profitabil debut al anului 2017, amenințând să rămână cel mai de succes film al anului.
Mai ales că a avut parte și de o promovare excelentă, zvonurile că un personaj, Le Fou, „confuz asupra sexualității sale” (cum îl descrie, părintește, regizorul-scenarist), dansând cu un alt bărbat, ar face propagandă homosexualilor (mie nu mi s-a părut nimic în neregulă), luând-o înaintea lansării producției Disney. Ceea ce a făcut ca în Malaezia lansarea să fie amânată, în Rusia vizionarea să fie interzisă celor în vârstă de până la 16 ani, iar în România să se agite spiritele într-o asociație de apărare a familiei (față de primejdiile din exterior, se înțelege!).
Nici cu Belle foarte frumoasă, nici cu Bestia prea înfricoșătoare, filmul ne îndeamnă să căutăm frumusețea interioară sub deghizarea înșelătoare a aparențelor. Unii s-ar simți obligați să citească, prin ochii personajului principal, semnele care o fac să-și declare iubirea pentru monstrul cu coarne de berbec, cu picioare de leu și cu blană de urs, nemulțumindu-se cu „diagnosticul” dat Bellei de către consăteni.
Dar cei mai mulți, mai ales cei ce n-au uitat să fie copii, vor fi prinși în mrejele personajelor, interpretate de Emma Watson (aureolată de succesul din cele șapte-opt serii Harry Potter în care a jucat-o pe Hermione Granger, un rol principal... Aici e o tinerică simpatică, cu apucături de școlăriță rebelă, dar studioasă și inventivă. Atenție la rochia galbenă, împodobită cu 2.160 de cristale Swarovski, ce a încorporat peste 12.000 de ore de muncă), Kevin Kline (numit și Kline Decline, după disponibilitatea de a... refuza roluri, a câștigat Oscarul pentru rolul din „Un peștișor pe nume Wanda”, deși nu ne-ar fi surprins s-o facă pentru cel al lui Nathan din „Alegerea Sophiei”), Luke Evans (galezul pe care îl știm ca Apollo din „Înfruntarea titanilor” sau din „Cei trei muschetari”, unde a fost Aramis, pe urmele lui Richard Chamberlaine) și Dan Stevens (atât cât putem zări din el, de după Bestie).
În final, veți descoperi că sfeșnicul-sfetnic, ceasornicul care dă parola exactă și celelalte obiecte vorbitoare sunt, de fapt, personaje vrăjite... de interpretarea unor Emma Thompson, Ian Mc Kellen, Ewan McGregor, Stanley Tucci...
Așadar, luați copiii de mână și – dacă-s mici – mergeți la varianta dublată a filmului, care rulează numai la anumite ore. Dacă nu, bucurați-vă de muzica superbă, de interpretarea de excepție, de momentele umoristice și de imaginile uluitoare, în mediu 3D, ale variantei subtitrate!
