"Hyperion" - o revistă care face istorie: Literatura română dintre Prut și Nistru, la un secol de la Marea Unire din 1918

"Hyperion" - o revistă care face istorie: Literatura română dintre Prut și Nistru, la un secol de la Marea Unire din 1918

Literatura română dintre Prut și Nistru, la un secol de la Marea Unire din 1918, este Ancheta revistei Hyperion, dar și Accentul care deschide numărul 1-2-3/2018 al publicației editată de Fundația Culturală Hyperion – "Caiete botoșănene" Botoșani, cu sprijinul Consiliului Județean Botoșani și în parteneriat cu Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii "Mihai Eminescu".
 
Gellu Dorian, redactor-șef al revistei, trasează prin secol un drum al literaturii române greu încercate dintre Prut și Nistru. Un demers care face dreptate, dar care, chiar într-un moment istoric venind – 100 de ani de la Unire – nu reușește încă să topească toate barierele și orgoliile clădite pe ambele maluri ale Prutului în anii de cumplită stăpânire bolșevică. O recunoaște cu acceptată mâhnire chiar Gellu Dorian, lansând chiar revoltate interogații care, probabil, în lipsa unor așteptate reacții din partea intelectualilor, se vor piti și ele în negura istoriei: "Trebuie să remarc cu tristeţe că, deşi am invitat mulţi scriitori să răspundă la această anchetă, puţini s-au încumetat să o facă. Mulţi au declarat că nu sunt pregătiţi pentru aşa ceva, că nu sunt la curent cu fenomenul literar de peste Prut sau pur şi simplu nu au dat nici un semn. Să fie oare ignoranţa, fie complexul, ştiu eu, condescendenţa faţă de o parte importantă a literaturii române din afara actualei graniţe? Poate şi una şi alta sau mai multe cauze ori motive care au ţinut (şi ţin) departe sau deoparte literatura română de acolo, care nu a intrat nici în manualele şcolare de la noi, nici în studiile de critică şi istorie literară sau în cercetări de licenţe, masterate sau doctorate, punţi prin care măcar informarea despre această literatură să ajungă în faţa celor care sunt desemnaţi de profesiile lor să se ocupe de aşa ceva". 

Accentul
este, în fapt, o pledoarie pentru Literatura spațiului românesc, nu doar dintre Prut și Nistru. "S-a scris literatură română de calitate în această perioadă. Chiar şi de la impunerea scrierii cu caractere chirilice, după 1940 şi pînă în 1991 cînd s-a trecut iarăşi la scrierea latină, s-a scris literatură de bună calitate. În acest spaţiu au apărut scriitori ca Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi sau Ion Druţă. Mai toţi poeţii promoţiei şaptezeci au scris în limba română cu caractere chirilice, au debutat cu cărţi în această scriere. Translatarea lor ulterioară a dovedit că era o literatură de calitate. Iar după 1991, apariţia în acest spaţiu a unor scriitori din tînăra generaţie a demonstrat că aceştia nu se deosebesc cu nimic de scriitorii din România. Revistele literare de acolo, de la cele revolute, cum era la acea vreme „Literatura şi arta“, „Glasul“, pînă la „Contrafort“, „Est“, „Semne“ şi acum „Revista Literară“ dovedesc, la rîndul lor, o încadrare perfectă în ceea ce defineşte arealul larg al manifestării vii a literaturii române. De asemenea, Uniunea Scriitorilor de acolo, chiar şi pe vremea cînd răspundea ordinelor de la Moscova, de la Marea Uniune a Scriitorilor Sovietici, s-a dovedit a fi fost oaza de adevărat românism dintre Prut şi Nistru. Evident că nici ei, ca de altfel şi la noi în acea perioadă, nu au scăpat de valul proletcultist, care a făcut ravagii, dar a trecut repede în lada de gunoi nereciclabil a istoriei", scrie Gellu Dorian. 

Cele peste 140 de pagini pe care revista Hyperion le consacră literaturii şi istoriei din Basarabia ultimului secol vin într-un moment foarte important, fiind în fapt o prețioasă întâmpinare a apelului pe care Uniunea Scriitorilor din Moldova l-a transmis zilele trecute, semnând declarația simbolică de ReUnire cu România. “Facem apel către întreaga societate, uniunile de creație, instituțiile de învățământ, savanții, pedagogii și oamenii de afaceri, ONG-uri, persoanele de bună-credință să se implice și să sprijine acest obiectiv”, se arată în apelul scriitorilor basarabeni.
 
Or demersul revistei botoșănene vine să sprijine – nu doar declarativ, nu doar formal – și să încurajeze acțiunile unioniste de peste Prut. 

"Ceea ce ne propunem noi în acest număr al revistei „Hyperion“ este o încercare de a ilustra acest secol de literatură română dintre Prut şi Nistru sau mai exact din România de Nord-Est. Facem asta printr-o antologie a poeziei româneşti din această perioadă, o selecţie de cincizeci şi trei de nume realizată de Lucia Ţurcanu, cît şi prin grupaje consistente de poezie şi proză ale unor autori din toate generaţiile de acolo, printr-o anchetă cu zece întrebări la care am invitat să răspundă mai mulţi scriitori din R. Moldova, şi o altă anchetă cu o singură întrebare, la care am invitat să răspundă scriitori din România, dar şi un interviu amplu cu Arcadei Suceveanu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din R. Moldova, precum şi alte interviuri şi opinii legate de istoria falsificată a acestui teritoriu", scrie Gellu Dorian, încheind semnalul său editorial într-o notă aproape imperativă: "poate că paginile consacrate fenomenului literar din acel spaţiu românesc, în acest an al Centenarului Marii Uniri, vor reuși să mişte inimile şi minţile celor care, se pare, vorbesc doar de formă şi nu în fond despre acest prim secol de Românie".
 
Printre cei care au răspuns Anchetei Literatura română dintre Prut și Nistru, la un secol de la Marea Unire din 1918 sunt Arcadie Suceveanu, Mihai Cimpoi, Leo Butnaru, Maria Pilchin, Dumitru Crudu, Cornel Ungureanu, Ion Pop, Cassian Maria Spiridon, Lucian Vasiliu, Ioana Diaconescu, Dumitru Chioaru.
 
Un prețios eseu Despre “Basarabia necunoscută”, sub semnătura nu mai puțin prețioasă a etnologului Petru Ursache, care scrie despre această "carte doveditoare" – elaborată în mai multe volume, începând cu anul 1993 de "energicul publicist și om de cultură basarabean Iurie Colesnic". "Basarabia necunoscută cuprinde succinte schiţe de biografie culturală privind personalităţi ale locului, care s-au afirmat în anume planuri ale vieţii politico-administrative şi spirituale, reuşind, prin lucrare grea şi la unison, să menţină suportul moral, continuitatea şi coerenţa etnică a elementului românesc dintre Prut şi Nistru, împotriva tendintelor vrăjmaşe, din afară, de dispersare şi de nimicire. Unii au roit, după împrejurări, spre alte centre de cultură, în interiorul ţării sau în afara graniţelor. Reveneau, însă, de fiecare dată cînd situaţia celor rămaşi locului devenea critică, reangajîndu-se, cu putere, întru ajutorare. Se asigura ochiul de veghe, necesar şi vital", scria Petru Ursache în eseul care astăzi se așază în revista botoșăneană parcă în oglinda unei alte scrieri, nu mai puțin importante, de această dată sub semnătura neobositei Magda Ursache, care rostește/scrie apăsat: Risipind, risipind...

"Ne risipim şi risipim. Suntem din ce în ce mai risipitori. Mentalul stabil şi tradiţional e batjocorit în fel şi chip, personalităţile sunt şi ele minimalizate, ţintele fiind elitele cu reală conştiinţă naţională. Depreciem, depreciem, poate nu mai rămâne nimic. Sub un titlu ambiguu, În silă, dar fără dragoste se poate, europarlamentarul băsesc TRU afirmă de Crăciun, 2017 (25 decembrie, adevărul.ro): „Căci societatea românească nu a cristalizat nicicând şi nu a degajat o ideologie cu adevărat naţională, o cultură ultimă şi o identitate nenegociabilă.“ Iar covârşitorul Patapievici susţine că votul ţăranului a degradat politica României interbelice, mentalul său fiind „arhaic“. „Carurile“ (pluralul aparţine filozofului) cu boi pictate de Nicolae Grigorescu i se par temă „răsuflată“, cum ţine să aprecieze pe un canal televizual", își începe Magda Ursache discursul, pornind îndrăzneț pe un drum al cutezanței rostite și bine rostuite, așa cum ne-a obișnuit în ultimii ani. 

Revista Hyperion trebuie citită nu doar în spiritul cuminte al unei sărbători, din păcate, mai mult clamate decât asumate. Acest demers pornit din spațiul botoșănean, un semnal care deschide ușile și ferestrele spre a trezi conștiințele încă adormite, trebuie să continue, trebuie să dezmorțească și să dezghețe încremenirea în care ne-am complăcut 100 de ani.
 

CITESTE AICI INTEGRAL REVISTA HYPERION - Caiete botoșănene

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Florentina Tonita

VASILE MALUȘ a plecat la Domnul, într-o dureroasă discreție! - VIDEO

Miercuri, 25 Aprilie 2018
1229

Pe 10 februarie împlinise 96 de ani. A avut până la sfârșit mintea limpede, sufletul împăcat şi amintiri cât să aşeze pe rafturile bibliotecilor sute de tomuri de memorialistică şi de ist...

"Portretul luptatorului la tinerete", un film incomplet, dar necesar

Duminică, 22 Aprilie 2018
571

"Portretul luptatorului la tinerete", un film de Constantin Popescu, a fost lansat oficial la inceputul anului 2010, la Berlin, unde a si fost "condamnat" de Institutul Wiesel si A...

Ce (nu) avem la Zilele Orașului Botoșani!

Duminică, 22 Aprilie 2018
3769

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este patronul spiritual şi ocrotitorul municipiului Botoşani, ziua de 23 aprilie fiind nu doar motiv de sărbătoare, de distracţie, ci şi un prilej de a privi ...