Loc de dat cu… EPIGRAMA (XXVI)

"Un român spre cer zicea/ Noaptea stând la o fereastră:/ Fiecare-avem o stea,/ Însă-i vai de steaua noastră!"

Loc de dat cu… EPIGRAMA (XXVI)
Georgică Manole: Cincinat Pavelescu a fost invitat de Liviu Rebreanu, pe atunci președinte al Societății Scriitorilor Români, să susțină o conferință cu tema: „Ce este o epigramă și cum se face?”. Vă întreb, domnule Mihai Haivas, ce este o epigramă și cum se face?

Mihai Haivas: Intrînd direct în subiect, precizez că s-au dat zeci de definiții ale epigramei, mai mult sau mai puțin cuprinzătoare. În termenii proprii teoriei literaturii, epigrama este specia literară în mod preponderent lirică, exprimată în mod frecvent prin catren, cu prozodie ce-i conferă calitatea de bijuterie literară, în interiorul căruia există un preambul, o tensiune/ciocnire de (mecanismul epigramatic) ce pregătesc finalul, cu o încheiere surprinzătoare, numită poantă. Referitor la echivalența catren-epigramă, folosită uneori abuziv, cel mai iubit epigramist român, Al.O.Teodoreanu (Păstorel), ne avertizează prin:
Dueliştilor
Le amintesc un mic refren
De care-i rog să țină seamă:
De-i epigrama un catren,
Nu tot catrenu-i epigramă.

Matematic vorbind (ca orice profesor de această disciplină, uneori hulită!), cele trei condiții necesare și suficiente ale unei epigrame valoroase sunt: prozodia corectă a catrenului ( rimă,ritm, măsura versului, accente corecte), mecanismul epigramatic și poanta.
 
Dacă prozodia poate fi ușor măsurată, celelalte două condiții, supunându-se altor receptări (spiritul, gustul, inteligența cititorului), nu se pot măsura. Privitor la titlul epigramei (care „poate lipsi într-o epigramă valoroasă”- după cum apreciază Mircea Trifu), acesta nu trebuie pus în legătură cu poanta ci cu mecanismul epigramatic, conturat în primele trei versuri ale catrenului.

Cred că una dintre cele mai frumoase definiții ale epigramei este cea dată de Florin Iordăchescu (1939), în trisilabicul ritm, amfibrah:
Scânteie puțin indiscretă,
Un vârf ascuțit de floretă,
Dantelă spumoasă și fină
Țesută cu ac de albină.

Am dat și eu o definiție sub titlul: Ce este epigrama?
Că mult de ea s-a tot vorbit,
Pe nimeni astăzi nu surprinde,
Eu spun că e un foc mocnit,
 Iar când nu te aștepți, s-aprinde.
 
La  întrebarea „Cum se scrie o epigramă?”, epigramistul E.Donar, răspundea, cu următorul catren:
Ai subiectul și atunci
Scrii trei versuri (că te scurmă),
 După care-ncepi s-arunci 
Cu „picioarele” din urmă.
 
O „rețetă” pentru a scrie versuri bune și fără erori într-o epigramă, ne-a fost recomandată de Păstorel:
Din coadă versul ca să sune
 Așează-l bine pe picioare
 Adaugi patru rime bune
 Și nu uita să pui și sare!
 
Există mai multe subspecii ale epigramei, dintre care amintim: epigrama satirică, epigrama umoristică,epigrama aforistică ( tot mai prezentă acum),madrigalul, epitaful, fabula epigramatică, epigrama-calambur (destul de criticată), epigrama pe rime date, epigrama la temă,epigrama-definiție, ș.a.Construcția unei epigrame se face invers față de construcția unei case, dacă stabilim următoarea corespondență: fundație-poantă;parter și etajele superioare - mecanismul epigramatic (cele trei versuri) plus ,eventualul titlu („asimilat” cu un posibil acoperiș). Deci, având în vedere poanta finală, epigramistul compune întâi primele trei versuri ( cu sau fără titlu) și apoi vine poanta din versul al patrulea ( adică lasă la sfârșit fundația). Din păcate, multe dintre primele trei versuri sunt „de umplutură”, sau „lipite” artificial, nepregătind temeinic și în mod subtil surpriza (poanta) finală.Există o întreagă dispută între teoriticienii epigramei privind importanța poantei în raport cu prozodia corectă, tendința fiind de a se acorda un coeficient mai mare poantei și mecanismului epigramatic. Eu, ca matematician riguros, nu am premiat ( când am fost în jurii) epigrame cu grave erori de prozodie, deoarece haina epigramei trebuie să fie elegantă și nu „ruptă pe la coate”. În acest sens iată o  epigramă de-a mea:
 Pledoarie pentru prozodie
Când pontele-s doar ca un terci,
 Confrate drag, ascultă-mi glasul :
 Aș vrea ca, cel puțin, să-ncerci
 Cu prozodia să ții pasul!
      
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)
 
ASIGURARE  POLITICIANULUI 
ÎNŢEPAT  ÎN  CAP  DE  ŢÎNŢARUL UCIGAŞ
De medic ‒ clar îţi dau de ştire ‒
Nevoie n-ai să te trateze;
La dumneata, din fericire
Nu are ce să infecteze
(GHEORGHE BĂLĂCEANU)
 
STRĂDUINŢĂ
Aleşii noştri, cu temei,
Se străduiesc pe întrecute
Să dea ce au mai bun din ei…
Şi toţi se miră de ce pute…
(GHEORGHE BĂLĂCEANU)
 
CONDUCĂTORII NOŞTRI
Îi  văd ca nişte corifei
Pe lîngă care toţi sunt mici
Şi-atunci cînd trec pe lîngă ei,
Îmi vine să pocnesc din bici.
(GHEORGHE BĂLĂCEANU)
 
LEGEA  E DURĂ…
Cel ce fură la cântar,
Este pus în furci şi-n lănci
Şi o merită, e clar...
Scapă cel ce fură bănci.
(MIHAI SĂLCUŢAN)
 
APĂRARE
Cum în casă-a fost să-l prindă
A jurat, rostind blesteme,
C-a pornit-o la colindă
         Mai devreme! 
(MIHAI SĂLCUŢAN)
 
INTEROGATOR
Încât cu lux de amănunte
Cum a furat a povestit,
Juraţii toţi, cu feţe crunte,
Au fost convinşi că-i om... cinstit.
(MIHAI SĂLCUŢAN)
 
SOŢI  ŞAHIŞTI
Cearta trece ca şi valul,
Şahul li-e un sfetnic bun;
Căci mereu ea „sare calul”,
Iar el umblă „de nebun”
(VASILE  LARCO)
 
SĂRACUL ÎN NOAPTE
Un român spre cer zicea
Noaptea stând la o fereastră:
Fiecare-avem o stea,
Însă-i vai de steaua noastră!
(VASILE  LARCO)
 
PREŢUL UNEI VIEŢI
Cât a trăit (s-a chinuit)
De nimeni n-a fost preţuit,
Abia la groapă i-au pus preţ
Cei cu frânghie şi hârleţ.
(ION DIVIZA)
 
ORELE  UNUI  PROFESOR
Frecvenţă zilnică ne cere
Şi noi venim la ore, logic:
Decât drogaţi cu somnifere,
Mai bine somnul… ecologic.
(ION  DIVIZA)
 
CIOCOII  NOŞTRI
Când fură tot ce are-un cost
Şi ne conduc pe nici o cale,
Mă tem că vor zbura din post…
În avioane personale.
(Gheorghe BÂLICI)
 
SECRETUL  MODESTIEI
Trei case-având un deputat,
Maşini mai multe, un palat,
Nespus e de modest în toate…
Fiindcă-i sunt nedeclarate.
(GHEORGHE BÂLICI)
 
LEAC  PENTRU O NEVASTĂ
ÎNDĂRĂTNICĂ
Antidotul, s-ar părea,
Vine chiar de la natură:
Orişice soţie rea
Are-o noră pe măsură!
(MIHAI  HAIVAS)
 
LUPTA DE PARTID
Dușmănie mare între opozanți,
Chiar acum de gerul babei Dochii!
Ne privesc cu frică alți beligeranți
Că la noi și corbii își scot ochii!
(VALERIA MOROŞANU)
 
DRAGOSTE, PACOSTE!
Dacă-ntrebi pe orice moldovan
Spune despre rus că-i e dușman,
Dar câte-o rusoaică mai nurlie
Mai iubește-așa, în dușmănie...
(VALERIA MOROŞANU)
 
LA VÂRSTA A TREIA
Poet viril
Troheu, trotil,
Bălaie muza,
Umflată?...Buza!
(VALERIA MOROŞANU)
 
ASEMĂNARE
Un politician și-un câine
Se-nrudesc spectaculos!
Poate observa oricine:
Ei aleargă după os! 
(DOINA RĂDUCANU)
 
SECRET DE SERVICIU
Muncesc amândoi de zor,
Soț și soție cu mult spor.
Nici ei nu știu ce fac concret,
Pentru că este top-secret! 
(DOINA RĂDUCANU)
 
PĂSĂREASCĂ
Cormoranul sau ministrul,
(Cred că ce spun eu e drept),
Se consideră deștept
Dar, să nu deschidă pliscul! 
(DOINA RĂDUCANU)
 
DECLARAŢIE DE DRAGOSTE
"Din nou de m-aș însura
Tot pe tine te-aș lua!"
Mă bat cu mâna peste gură:
Oare, de ce atâta ură? 
(DOINA RĂDUCANU)
 
VOCAŢIE POLITICĂ
În politică-i menirea,
Pentru că-i place gâlceava,
Având, chiar și instruirea:
O licență la ... Jilava.
(IOAN  MAMAISCHE)
 
AUTOCRITICĂ  PRIVIND
TĂCERILE UNORA
Nu am rapiditate 
 Să recunosc (pe bune), 
Cât e stupiditate 
Şi cât înţelepciune.
(GEORGICĂ  MANOLE)
 
UNEI  SOŢII
Zise soţia, dând ochii pe spate:  
- Călcat-am strâmb, prea des, bărbate, 
Să merg urgent pe la ortopedie? 
 - Nu, draga mea, la ginecologie!
(GEORGICĂ  MANOLE)
 
S-AU ÎNREGISTRAT  PROGRESE
Ieri, c-o minte mai zurlie,
Te pândea omorul fizic.
Astăzi, în democrație,
Un mai blând deces: cel civic.
(NICOLAE  MĂTCAŞ)
 
CU LESĂ ŞI BOTNIŢĂ
Dacă-i câine și-i de pază, și-ncă - al democrației,
Ca un lup ar fi să roadă-n teroarea partocrației.
Când patronul, însă,-l ține într-o lesă-atât de scurtă,
Înțelegi de ce-i apatic și-i știulghit așa la burtă.
(NICOLAE MĂTCAŞ)
 
PERICOL DE TOTALITARISM
Că-s marxiști, scoși din retortă,
Prin coclauri strânși, ciulinii,
Talibanii nu suportă
Libertatea de opinii.
(NICOLAE MĂTCAŞ)
 
UNEI TINERE PRIMĂRIŢE 
La sfârşitu-i de mandat,
Cum face tot primarul,
Cu un fapt s-a lăudat:
Că… făcuse trotuarul.
(ADRIAN TIMOFTE)
 
 UNUI PRIMAR
Apă vom avea-ntr-un an, 
La alegeri el a spus.
Este drept, nu-i vorbă-n van,
Dacă va pica de sus.
(ADRIAN TIMOFTE)
 
DOSARUL DE PARTID
(a fost şi este la putere)
Înainte când intrai,
Tu dosarul ţi-arătai.
Azi când vor ca să te scoată
Ei dosarul ţi-l arată.
(ADRIAN TIMOFTE)
 
UNUI  TIP  CHELIOS
Capul lui privit în zare,
Seamănă c-un ou mai mare!
Crezi, din capului dumnealui,
Sunt șanse să ias-un pui?
(PAUL VASILE CAZACU)
 
UNUI  BEŢIV
E cunoscut ca un cal breaz,
O dată nu poți să-l vezi treaz!
Dar el, respectă niște norme,
E treaz, nu mult, dar... doar când doarme!
(PAUL VASILE CAZACU)
 
POSTAREA  YOGA
A UNUI AMIC
Stai în cap neobosit,
No faci să te dai fițos,
Pur și simplu ai găsit,
Capului tău, un folos!
(PAUL VASILE CAZACU)
 
ELECTORALĂ
 Te-ntrebi, de poți să înțelegi,
Când PIB-ul  este-atât de tare,
Cum cei pe care îi alegi,
Pot face atâta… treabă mare?...
(MAX  OPAIŢ)
 
 UNUI  “POLIGLOT” 
Cunoscător de limbi străine,
Te adaptezi din mers ușor,
Mai greu se pare-i, după mine,
 Că nu gândești în limba lor. 
(MAX OPAIŢ)
 
CATRENUL DORULUI  DE TOAMNĂ 
 Cad frunze ruginii și păsări pleacă,
Adie vântul toamnei printre plopi,
Desculți, copii aleargă și se joacă,
În ritmul ploii care  cade-n stropi.
(MAX OPAIŢ)
 
PROMISIUNI
Circulă atâtea ştiri
Că s-a umplut iarmarocul:
Unii vor cu trandafiri
Să mai…dreagă busuiocul.
(GIREL BARBU)
 
UN NOU PARTID
E un început timid,
În zadar se-aruncă-n luptă,
Linia lor de partid
Ici şi colea e-ntreruptă.
(GIREL BARBU)
 
SOACRA  IDEALĂ
Ar fi bună-n bătătură
S-o iubești peste măsură,
De-ar fi dată de natură
Fără ochi, urechi şi gură.
(DUMITRU  BUJDOIU)
 
 DESPRE  SOACRĂ
 N-o iubești deloc pe soacră
 Că-i urâtă, rea şi acră.
 Dar uiți că e-n cârdășie
 Cu iubita ta soție.
(DUMITRU BUJDOIU)
   
DILEMĂ
Îți iubești mama, fireşte,
Dar de soacră zici că-i acră,
Un lucru te-nebunește :
 Și soția are-o soacră.
(DUMITRU  BUJDOIU)
 

 

Spune-ne opinia ta

Articole similare

Loc de dat cu… EPIGRAMA (XLVII)

Duminică, 30 Iunie 2019
2294

A-l "înțelege" pe Aureliu Busuioc

Miercuri, 26 Iunie 2019
2070

Loc de dat cu… EPIGRAMA (XLVI)

Duminică, 23 Iunie 2019
2296

Loc de dat cu… EPIGRAMA (XLV)

Duminică, 16 Iunie 2019
2407

Carmen Domingo - GALA-DALI

Joi, 13 Iunie 2019
858

Loc de dat cu… EPIGRAMA (XLIV)

Duminică, 9 Iunie 2019
1421

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Festival folcloric, în parcul "Eminescu" din Botoșani

astăzi, 16:42
243

Festivalul Internațional al Cântecului, Jocului și Portului Popular "Vasile Alecsandri" a ajuns la cea de a XIV ediție. Evenimentul se va desfășura în zilele de 2 și 3 ale ...

VIDEO: Rutiera din Botoșani a făcut primele probe cu Drug Test, aparatul care detectează orice tip de stupefiante

astăzi, 14:18
1021

Vineri seară, doi dintre agenții de la Rutiera din Botoșani au făcut primele demonstrații ale performanței noii dotări din echipament: aparatul Drug Test, un instrument prin care se p...

Bronz la Olimpiada Internaţională de Matematică, obținut de micul Dexter din Botoșani

astăzi, 11:51
963

O performanţă ce face cinste părinţilor Dana şi Gabriel Cardaş, Colegiului Naţional „A.T.Laurian”, profesorului său de matematică, Liliana Tomiţă, Botoşanilor şi Românie...