Georgică Manole: Când v-ați dat seama că epigrama poate intra, la nivel de creație, în viața dumneavoastră?
Mihai Haivas: După pensionare, dispunând de mai mult timp liber, am început să particip (la sugestia unui prieten), ca spectator, la ședințele Cenaclului de umor Academia Liberă Păstorel din Iași (ALPI), ascultând recitaluri de epigrame și poezii umoristice cu formă fixă (rondel, sonet ș.a.). În același timp am procurat cărți de teoria epigramei, încercând să-mi pun la punct prozodia acestui gen de literatură. Dar impulsul a venit din partea celui mai bun coleg al meu de facultate, Ioan V. Maftei (trecut acum în lumea umbrelor) care cocheta deja cu poezia în general și epigrama în special.Acesta mi-a trimis un număr mai mare de catrene, ce se doreau a fi epigrame, rugându-mă să le corectez prozodia în special. Atunci a trebuit să mă pun mai bine la punct cu regulile după care se construiește o epigramă (ritm, rimă, accent, măsură, etc) pentru a-i corecta manuscrisul trimis. Cred că rigoarea matematică face casă bună cu o prozodie corectă a epigramei. Dar pentru partea mai delicată a epigramei, adică POANTA, a trebuit să citesc sute, poate mii de epigrame ale confraților cu mai mare experiență și vechime. Dacă prozodia este apropiată de matematică prin regulile stricte ale ei, poanta ține mai mult de inspirație, de talent dar și de experiența câștigată atât prin lecturi bogate cât și prin participări la festivaluri și concursuri de umor. Acum stăpânesc destul de bine prozodia unei epigrame, observ chiar prea repede greșelile de prozodie dar și poantele deja învechite sau cele preluate (similitudini) de la alții. De mare ajutor în formarea mea ca epigramist mi-a fost prietenul meu, scriitorul Vasile Larco, cel care m-a și determinat, pentru prima dată, să citesc în public din creația proprie. De câțiva ani mergem împreună la festivaluri, la unele dintre ele fiind amândoi în jurii ( Vișeu, Vama, Alba Iulia). Ca semn de prețuire redau mai jos două epigrame din volumul „Tangoul poantelor în pas de vals” prefațat de Vasile Larco:
Lui Vasile Larco, autorul volumului „În așteptarea iluminării”
Dup-o așteptare lungă
S-a ivit și luminarea.
Dar când n-are bani în pungă,
Parcă-i beznă cât e zarea!
Lui Vasile Larco, autorul volumului „Un popas pe aripa timpului”
Prea obosit de-atâta scris
Vasile Larco a decis:
Popas să facă un minut
Pe-aripa timpului... pierdut. (VA URMA)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
ORGANIZATORILOR DE PROTESTE
ANTIGUVERNAMENTALE
Strigând în stradă tumultuos
La cei ce-n piele nu-şi încap,
Când veţi decide că-i daţi jos,
Vedeţi să nu ne cadă-n cap…
(GHEORGHE BÂLICI)
AVIZ
Bani murdari făcuţi de un trişor
În afaceri multe, de cinci stele,
Caut de urgenţă procuror
Care ştie bine cum să-i spele…
(GHEORGHE BÂLICI)
RUGĂ PENTRU GUVERNANŢI
Ascultă Doamne ruga noastră
A celor mulţi şi-a mea săracuʼ
Şi-i ia-n Grădina Ta măiastră...
Căci văd că nu vrea să-i ia dracu!
(GHEORGHE BĂLĂCEANU)
RÂSUL NU DĂUNEAZĂ
Putem spera să trecem de necaz
Cu ce măsuri se iau spre-a ne susţine,
Căci dacă lumea încă face haz,
E clar că noi de râs ne facem bine.
(GHEORGHE BĂLĂCEANU)
DACĂ BOII ARĂ...
Fiindcă boii ară, deci muncesc,
E şi normal să facă ei avere,
Când şi „motorul” ţării ‒ mă gândesc ‒
În fapt, se cam măsoară-n... boi putere!
(GHEORGHE BĂLĂCEANU)
SFAT BĂTRÂNESC
Prin lume omul colindând,
Vrea coarda timpului s-o-ntindă,
Dar bine-i, ca din când în când,
Să se mai uite şi-n oglindă!
(VASILE LARCO)
UNUI PETIŢIONAR
Cererea de vrei să-ţi fie
Cu-aprobare momentană,
N-o mai scrie pe hârtie,
Ci direct pe damigeană!
(VASILE LARCO)
MĂSURI DE SIGURANŢĂ
Pe-un boss politic reputat,
Din Iad în Rai l-au expulzat,
Că Scaraoţchi nu-i dement
Să ţină-aşa un concurent!
(ION DIVIZA)
INTENŢII NOBILE
Cu al corupţiei flagel
Eu sunt decis să lupt şi basta,
Deşi mă roade-un gând rebel:
Dar cât îmi va pica din asta?
(ION DIVIZA)
CORUPTUL ŞI-O ALTĂ
LEGE A LUI ARHIMEDE
Când e arestat, el scapă
Şi de-aceea nu i-i frică,
Pentru că fiind „la apă”,
Unul, „greu”, îl şi ridică.
(MIHAI SĂLCUŢAN)
URARE
La instanţă, judecat
Pentru furtul unor bani,
S-a crezut felicitat
Când îi spuse „La mulţi ani”!
(MIHAI SĂLCUŢAN)
DIN LAC ÎN PUŢ
Cu aplomb şi măiestrie,
Avocatul din oficiu
L-a scăpat de puşcărie...
Stă acum într-un ospiciu!
(MIHAI SĂLCUŢAN)
UNEI SOŢII UŞURATICE
În derivă dacă eşti
Şi de alţii captivată,
Poţi ajunge, nu-s poveşti,
Pentru soţ…o derivată.
(MIHAI HAIVAS)
SOŢUL ÎNTRE SOACRĂ
ŞI NEVASTĂ
„Între două nu te plouă”,
Zice-un şugubăţ în piaţă,
Adevăr o fi, spun vouă,
Dar eşti sinistrat pe viaţă!
(MIHAI HAIVAS)
LUPTA DE PARTID
Dușmănie mare între opozanți,
Chiar acum de gerul babei Dochii!
Ne privesc cu frică alți beligeranți
Că la noi și corbii își scot ochii!
(VALERIA MOROŞANU)
DRAGOSTE, PACOSTE!
Dacă-ntrebi pe orice moldovan
Spune despre rus că-i e dușman,
Dar câte-o rusoaică mai nurlie
Mai iubește-așa, în dușmănie...
(VALERIA MOROŞANU)
UNEI BALERINE
Zise regizorul, un tip şiret:
Te-nscriu direct în corpul de balet…
N-a mai făcut balet defel,
Dar corpul a rămas în pat la el.
(GEORGICĂ MANOLE)
EVOLUŢIE(!)
Tânăr prin codru când mergeam,
Cu capul frunza-i atingeam,
Astăzi, bătrân, dragă nepoate,
Mă tot împiedic doar de… cioate.
(GEORGICĂ MANOLE)
TREND
Din toate câte sunt la modă,
Dieta e cea mai ușoară,
Fi’nd eficace și comodă,
O încerc, azi, a .... suta oară.
(IOAN MAMAISCHE)
PE VIAŢĂ ŞI PE MOARTE
Luptă de le crapă fierea
(Ce-o mai faceți pe Emelea?):
Hoții-și apără averea,
Legea - cei rămași cu pielea.
(NICOLAE MĂTCAŞ)
MINISTRUL JUSTIŢIEI DESPRE
EFECTELE LEGII RECURSULUI
COMPENSATORIU
Când l-auzi cu câtă nonșalanță
Spune că-i O.K. în lupărie,
Să te simți un pic în siguranță,
Mai te-ai cere tu în pușcărie.
(NICOLAE MĂTCAŞ)
LEGEA RECURSULUI
COMPENSATORIU ŞI
ACARUL PĂUN
Să nu știe manipulatorul
Ce rol are inițiatorul?
Vinovați nu-s cei ce și-o asumă
Și-o sluțesc - la vot până-o sugrumă?!
(NICOLAE MĂTCAŞ)
CE-A RĂMAS DIN PIELEA
PROIECTULUI LEGII
RECURSULUI COMPENSATORIU
Concepută-amortisment,
Părea cool, ar zice-un garcea,
Doar că cei din Parlament
Au făcut-o harcea-parcea.
(NICOLAE MĂTCAŞ)
INDOLENŢA MINISTRULUI
JUSTIŢIEI
Când vedea că Parlamentul
Schimbă muzica și tactul,
Cum nu intima, clementul,
Care-o fi-n public impactul?
(NICOLAE MĂTCAŞ)
DISPUTĂ PE
CONSTITUŢIONALITATE
Legea - Care-o fi misterul? -
Nu-i constituțională:
Cine: Curtea, ministerul
Ne dau, oare, de sminteală?
(NICOLAE MĂTCAŞ)
UNEIA CARE ÎŞI PETRECE
TIMPUL PE FACEBOOK
Pe facebook este de cu zori,
Dă răspunsuri la scrisori…
Soţul când le-a accesat(cu „drag”!),
I-a dat laik-uri …c-un ciomag.
(ADRIAN TIMOFTE)
UNUI PROFESOR „SEVER”
Patru ani te-a învăţat.
La examen te-a picat.
Nota nu e la-ntâmplare:
Este nota muncii sale.
(ADRIAN TIMOFTE)
FRĂŢIE FURATĂ
Românu-i frate cu pădurea!
Crezut-am că va fi pe veci,
Dar coada ce ţine securea
A dat-o la austrieci.
(ADRIAN TIMOFTE)
ASPIRAŢIE CĂTRE EPIGRAMĂ
(catren)
Eu nu pun gânduri, azi,pe portativ
Căci nu știu câte intră-ntr-o măsură,
Dar mă gândesc că aș avea motiv
Sa mă cufund și eu în scriitură.
(MAX OPAIŢ)
CĂUTĂRI (catren)
Am adunat atâția ani idei,
Şi-am rătăcit în ele cu cuvântul,
Ascuns în noapte, uneori, de- ai mei,
Călcând spre vis, cu tălpile, pământul.
(MAX OPAIŢ)
PRIVATIZĂRI
Fel de fel de şiretlicuri,
Doamne, ce vremuri deşarte!
Unii îşi deschid buticuri,
Eu abia deschid o carte.
(GIREL BARBU)
CÂŞTIGUL UNEIA
Au „tras” unii în trecut
Şi-au pierdut şi ce-au avut,
Ea a „tras” şi-a câştigat
Din poziţia…culcat.
(GIREL BARBU)
OMUL ŞI TIMPUL SĂU
Timpul şi-a-mpărţit în două,
Ştie omul să trăiască:
Jumătate vrea să-l doarmă,
Restul să…se odihnească.
(LA FONTAINE)
