Loc de dat cu… EPIGRAMA (XX)

"Întreagă ziua de Ajun/ Am stat cu ochii la portiță,/ Că l-am rugat pe Moș Crăciun/ Să-mi vină cu o crăciuniță".

Loc de dat cu… EPIGRAMA (XX)
Georgică Manole: Dar chiar și așa în ”stagiatură”, cum spui, la doi ani după ”Râsul fără TVA”, ne-ai oferit - public - tuturor câte un set de ”Mărțișoare”.  Ești născut pe 1 martie, zi în care deschizi fermoarul la mantoul primăverii, la fel ca și Marțial, marele epigramist, considerat ”imensul rezervor de spirit al tuturor veacurilor”. O fi întâmplător?
 
Al. D. Funduianu: Da,  a fost vorba despre o ”dulce” naivitate, amestecată cu un  soi de entuziasm specific începătorilor. Acum, aș fi mult mai prudent, nu știu și nu cred că aș mai repeta gestul. 
           
Legat de acele ”Mărțișoare”, o cărticică de buzunar - cuprinzând 150 de catrene și epigrame -  lansată pe 1 martie 2017, ai scris undeva: ”Al. D. Funduianu, reîncarnarea lui Marțial” și văd că revii, oarecum,  la... ”cestiune”. Nu ți l-am  trimis, dar am improvizat - ulterior - un catren, care sper să lămurească definitiv ”legătura” mea cu celebrul epigramist. Așadar...
De acord sunt parțial
Cu remarca ta, Georgică!
...Și eu cred că-s Marțial,
Dar numai o... părticică.
 
Georgică Manole: Nu-ți cer să definești catrenul sau epigrama, dar dacă simți un imbold, fă-o. Eu aș vrea să-mi definești ”aberația” marca Funduianu.
 
Al. D. Funduianu: Nu, nu simt niciun imbold. Am câteva variante, dar au făcut-o demult și  în chip mult mai inspirat / strălucit  marii maeștri ai  genului. Eu am pre-luat / pre-lucrat și vreau să transmit, celor interesați, ”mesajul” lui Păstorel:
Ne amintea maestrul un ”refren”
Și ne ruga să ținem seamă
Că dacă ”epigrama-i un catren,
Nu tot catrenu-i epigramă!”

Cât despre ”aberația - marca Funduianu”? Parte dintre cititori nefiind în ”temă”, să spunem că este vorba despre rubrica ”Aberez, deci... exist!”, pe care am inițiat-o și o țin - de câțiva ani - pe o rețea de socializare. Și care, pare-se, de vreme ce sunt întrebat, se bucură de oarecare ”notorietate” și de un public stabil.  În plus, ce să mai spun? Să-ți asumi o asemenea ”etichetă” (aberantă!) trebuie să dai dovadă de ceva... ”tărie”. Altminteri, aberând, reușesc să trec  (mai) ușor în  zona  pamfletului. A  ironiei și, mai ales, a  autoironiei (din constatările mele, partea cea mai așteptată și mai ”gustată” de cititori). Uneori,  chiar și în cea a umorului ”bonom”. Aberând, pot spune...  orice!  Chiar și adevărul.
 
Georgică Manole: Lumea spune că epigramele tale au o vizibilă tentă intelectuală/ intelectualistă, dublată de o prea evidentă eleganță a stilului, a exprimării. Gluma ironică ar fi  mult mai prezentă decât umorul  spontan,  caustic. Ce le răspunzi?
 
Al. D. Funduianu: Dacă-i așa (”intelectuală”), înseamnă că, încă, nu e chiar rău. Sau nu e rău de tot. Câțiva mari ai zilei (fără ghilimele)  vorbesc despre o ”manelizare a epigramei”, ceea ce mi se pare, deja, mult mai grav.

Mi s-a mai spus că ironia / autoironia mea ”ucide”  umorul. Dar,  nu prea văd și  nu prea  am vreo  șansă de îndreptare. Ăsta sunt, asta mi-e structura. Nu pot scrie, nu pot fi...  altfel. Pe de altă parte, eu pledez pentru echilibru. Iar celui care nu vede lucrul acesta, îi spun, cu simpatie și  fără cea mai mică intenție de a-l leza:
Indiferent dacă-ți convine
Oricând satira-și are rostul,
În schimb, nu poți oricând îți vine
Să râzi  fără motiv, ca prostul (!).
         - Ei, poftim, deja am comis-o.  Am devenit ”caustic”. E mai bine?!... (SF RŞIT)
 
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)
 
COMPROMIS
Porc n-am avut de-acest Ignat,
Cu pesta, dă-o chinului
Și, de nevoie, am tăiat
O capră. A vecinului.
 (PETRU-IOAN GÂRDA)
 
SUNT VECIN CU PREOTUL 
SATULUI
N-am colindat, că-i mare tina,
Deși mi-e dor - se face anul -
Dar mai colind pe la vecina,
Când popa merge cu Iordanul.
(PETRU-IOAN GÂRDA)
 
ȘI-O FACE MOȘUL DATORIA?
Întreagă ziua de Ajun
Am stat cu ochii la portiță,
Că l-am rugat pe Moș Crăciun
Să-mi vină cu o crăciuniță.
(PETRU-IOAN GÂRDA)
 
UNUI  AUTOR  MELOMAN
Aflat la început de drum 
E obsedat doar, de volum...
I-aş sugera,  în mod concret, 
Să dea volumul mai încet.
(GHEORGHE  HREAPCĂ)
 
UNUI  ŞEF  FĂŢARNIC
Arama ți-apăru şi azi 
Şi sunt de -a dreptul furios 
Că n-am să-ți cânt -deşi sunt brazi -
Obraz frumos, obraz frumos!
(GHEORGHE  HREAPCĂ)
 
IARNA  LA  ŢARĂ
Bătrânii nu-şi mai află locul,
Ei sunt de-o vreme singurei;
Cum n-au nici cu ce aprinde focul,
Se ceartă până sar scântei.
(VASILE  LARCO)
 
UNOR SĂTENI, DE CRĂCIUN
Va reveni la ei, pesemne,
În casa lor cea cu şindrilă,
Că nu mai au în sobă lemne
Şi nepoftitul Moş Gerilă
 (VASILE  LARCO)
 
LA  ANIVERSARE
Vinul, berea ne inundă
Masă-ntr-adevăr bogată
Şi cum vârsta e „rotundă”,
Toţi ar vrea…”s-o facă lată”
(VASILE LARCO)
 
CRITICĂ NUANȚATĂ
Și cum îl critici are-un rost,
Nicicum confuzii nu încap:
Intransigent, când capu-i prost
Și tolerant, când prostu-i... Cap!
 (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
 
MUNCĂ GREA! 
Parlamentarii trag din greu
Chiar prost dispuşi sau obosiţi,
Nici linişte nu au mereu,
Deci fiţi atenţi... să nu-i treziţi!
(GHEORGHE BĂLĂCEANU)
 
ASIGURARE
Cinstiţi, corecţi şi fără pată
De veţi dori ca să votaţi,
V-asigur eu că niciodată
N-avem astfel de candidaţi.
(GHEORGHE BĂLĂCEANU
 
REMANIERE GUVERNAMENTALĂ
DE CRĂCIUN
Pentru-a stinge-o vâlvătaie,
Vor schimba, de mascaradă,
De Crăciun, un om de paie
Cu un altul... de zăpadă!
 (MIHAI  HAIVAS)
 
REMANIERI  
GUVERNAMENTALE
DE  PARADĂ
E vechi de-acum la noi ucazul
De-a-nlocui, punând amprenta,
Pe unii care-au "ars doar gazul"
Cu alţii ce tot "freacă menta".
(MIHAI HAIVAS)
 
DE  CRĂCIUN
La masa cu de toate plină
Mănânc bucate din porcină,
Un caz aparte, când nu-mi pasă
Că porcul s-a suit pe masă.
(GHEORGHE BÂLICI)
 
MINIFABULĂ  DE CRĂCIUN
Un porc din cei ce mai rămân
Să stea-n ocol, ne-a ars din prima:
Chiar dacă-s porc, sunt porc bătrân,
De-aceea merit toată stima!
(GHEORGHE BÂLICI)
 
COLINDĂTORI
Deschide uşa, creştine!
Cineva-mi cânta la geam
Şi-am deschis, căci nu ştiam
Că şi-atuncea …Fiscul vine.
 (GHEORGHE BÂLICI)
 
POVESTEA COLINDĂTORILOR
Pe un fumător din sat
L-am urat, l-am tot urat
Şi ne-a dăruit, în drum,
Câte-un colăcel…de fum.
(ION  DIVIZA)
 
DEFĂIMARE
Pe-un dascăl bun îl plouă cu acuze,
Pârât la şef de soaţa indiscretă
Că zilnic e pătat cu ruj de buze
Şi niciodată nu-i mânjit de cretă.
  (ION DIVIZA)
 
UNUI  EPIGON  AL  LUI
PĂSTOREL
Chiar dacă-ţi plac licorile cu spumă,
Amice, nu vei fi nicicând spumos
Deoarece iei băutura-n glumă:
Maestrul o lua în serios!
(ION  DIVIZA)
 
CREŞTINISM  APLICAT
Cu vocea dulce cum e mierea,
Ne-a spus, în săptămâna mare,
Că vom trăi toți învierea,
Pe listele de la votare.
(VALERIA  MOROŞAN)
 
LUPTA CU DIMINUTIVELE
(cu gândul la Ziua Educaţiei care ar
trebui sărbătorită în toate zilele)
Cât neamul nostru românesc mai are
Profesori buni şi oameni de valoare,
Vom fi salvaţi, de-om renunţa la cei
Ce sunt profesoraşi, profesorei...
(VALERIA  MOROŞAN)
 
CA VREMEA…
Băietanul nostru vrea să se însoare
Și dă iama, zilnic, printre domnișoare,
Dar îi plouă-n suflet, când uimit constată:
Care e trăsnită, care e tunată...
(VALERIA  MOROŞAN)

GEOPOLITICĂ
Port căciulă şi mănuşi,
Împrejur sunt toate sloi
Și-i vânt rece dinspre ruşi...
Semn că se gândesc la noi!
(MIHAI  SĂLCUŢAN)
 
PÂINEA ŞI CUŢITUL
Ăst chirurg ce poartă barbă
Nu-i lipsit de perspective:
Va mânca o pâine albă
Şi-o mulţime de colive!
(MIHAI SĂLCUŢAN)
 
EPITAFUL UNUI GHINIONIST
În spital, pe o brancardă,
A murit neprivegheat,
Că a nimerit în gardă
La un doctor... mult mai beat.
 (MIHAI  SĂLCUŢAN)
 
CU  COLINDUL
Colindând în jos și-n sus
Și slăvind Pruncul și Cerul,
Două milenii s-au dus,
Iar noi n-am aflat ce-i “lerul”.
(IOAN  MAMAISCHE)
 
RECUNOŞTINŢĂ
La Spitalul județean,
O bacterie-așa "mare',
Că pui ban pe lângă ban
Și-i dai șpagă la intrare!
(DOINA RĂDUCANU)
 
STIL  ARHITECTURAL
La noi ţăranul nu-i prea trist!
Dă banii toţi pe băutură,
Chiar dacă nu-i ce pune-n gură,
Prefer-un stil minimalist.
(DOINA RĂDUCANU)
 
PREFERINŢĂ CULINARĂ
PENTRU POLITICIENI
Nu vreau ca violent să pară
Dar, printre feluri de mâncare,
Cu greu îi mulţumeşti, se pare,
Căci, poate unii vor…papară!
(DOINA RĂDUCANU)
 
UNUI  NAVETIST
Venind acasă de pe lungul drum,
Găsi  nevasta şi pe Moş Crăciun,
Iar după nouă luni şi-un pic,
Veni şi-un Moş Crăciun…mai mic!
(GEORGICĂ MANOLE)
 
COLINDÂND,  COLINDÂND…
(la sate)
Vreo doi, intraţi deja în tindă,
Cu voce tare mă colindă,
În timp ce unul, mai isteţ,
„Colindă”… raţa din coteţ!
(GEORGICĂ MANOLE)
 
ORIGINALITATEA  ÎN
EPIGRAME
Că poantele-s la fel, subscriu,
Dar nu mai fiţi cuprinşi de flame,
Căci cărţile din cărţi se scriu
Şi epigramele…din epigrame.
(GEORGICĂ MANOLE)
 
MICUL NAPOLEON ŞI
VESTELE GALBENE
Fabricat în eprubete,
Ifose de bos, Macron,
Strâns cu ușa la perete,
Nu i-a mai ajuns   ... ozon.
 (NICOLAE  MĂTCAŞ)
 
REACŢIA LUI MACRON LA
OBSERVAŢIA LUI TRUMP
(privind motivul nemulțumirilor 
protestanților)
Vei fi-având, nu zic, dreptate,
Poate,-oi fi greșit și eu,
Dar acum, cu mâța-n spate,
Lasă-mă-n necazul meu.   
(NICOLAE MĂTCAŞ)
 
PĂRINTELE NAŢIUNII
LA RAMPĂ
Pipăindu-și, groasă, pulpa,
Iese, repede,-n amvon,
Grav, își face mea culpa
Și promite     ... un micron.
(NICOLAE  MĂTCAŞ)
 
NOTE GRAVE
(LA PARIS)
Marianele, solemne,
Au ieșit la bustul gol: 
Cine pune pe foc lemne
Să coboare la   ... bemol.
(NICOLAE MĂTCAŞ)
 
AVERTISMENTUL
PROTESTATARILOR
FRANCEZI EXTREMIŞTI
Te-a pălit de-odată grija?
Supliment la leafă: suta?
Nu ne mai jucăm de-a mija:
Ori te cari, ori cazi de-a pluta!
 (NICOLAE MĂTCAŞ) 
 
CERERE  ÎN CĂSĂTORIE
Când o ceru, ea vru rulajul
La conturi, punând şi-un preţ,
Atunci şi el, băiat isteţ,
Vru să-i verifice…rodajul!
(IULIAN URSU)
 
INELUL DE LOGODNĂ
Drăgăstos,  o roagă el
Ca să întind-un degeţel,
Să-i pună un micuţ inel…
Ea-l întrebă de…portofel!
(IULIAN URSU)
 
ERRARE  POETICUM  EST
Tăcerea-i parcă infinită,
Dar inima îmi dă în foc
Şi limba frige ca o plită:
Să mă potolesc? Deloc!
(COSTEL  ZĂGAN)
 
BUNICA, NEPOTUL 
ŞI MOŞ CRĂCIUN 
- Spune-mi, ştii vreo poezie,
Să i-o spui lui Moşu?
- Ştie, îl salvă bunica,
…Cea cu steagul roşu.
(IONEL BEJENARU)
 
UNEI  ŞEFE CU
PICIOARE FRUMOASE
Ştiind că nu arăţi frumos la chip,
Mă-ntreb, cum ai acces la promovare?
Şi îmi răspund, uşor stereotip,
Că…prin picioare.
(IONEL BEJENARU)
 
 MIMOSA
... Cu o atingere brutală
Închise frageda-i petală 
Şi, indignat, strigă: "Ce floare
Fără  miros, fără culoare"!
 (NICOLAE  IORGA)                                                             
                                                                                                                                                                                           

 

Spune-ne opinia ta

Articole similare

Loc de dat cu… EPIGRAMA (XXXII)

Duminică, 17 Martie 2019
1561

Loc de dat cu… EPIGRAMA (XXXI)

Duminică, 10 Martie 2019
1537

Loc de dat cu… EPIGRAMA (XXX)

Duminică, 3 Martie 2019
1968

Tatiana de Rosnay - SE NUMEA SARAH

Miercuri, 27 Februarie 2019
644

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Cancerul ascuns care poate trece neobservat luni de zile. Semnele apar pe unghii

astăzi, 14:08
172

Ascuns, perfid, neglijat, confundat cu leziuni banale. Iată, în câteva cuvinte, cum arată tabloul cancerului de piele, care poate trece neobservat luni de zile, mai ales când se de...

Avertismentul ANPC: Nu cumpăraţi peşte şi produse din peşte din locuri neautorizate! Nu achiziţionaţi produse cu suprafaţa mâzguită, lipicioasă, deshidratată!

astăzi, 12:43
171

Directorul general în ANPC Paul Anghel recomandă celor care cumpără peşte cu ocazia Sarbatorii Bunei Vestiri si a Floriilor, conform tradiţiei, să nu cumpere din locuri neautorizate, enume...

DOLIU în cinematografie: Criticul şi istoricul de film Tudor Caranfil a murit

astăzi, 11:54
159

Criticul şi istoricul de film Tudor Caranfil a murit sâmbătă dimineaţă, în casa lui din Bucureşti, a confirmat Irina-Margareta Nistor pentru News.ro. "Am călătorit mult î...