Loc de dat cu… EPIGRAMA (XVII)

"Constat și eu, ca mulți confrați,/ Că este împotriva firii/ Să proslăvim Ziua Unirii/ ...Atât de aprig dezbinați".

Loc de dat cu… EPIGRAMA (XVII)
În grupajul trecut ("Loc de dat cu… epigrama" - XVI),  prezentam câteva idei din conferinţa cu tema "Ce este o epigramă şi cum se face?",  susţinută de  Cincinat Pavelescu în faţa membrilor Societăţii Scriitorilor Români. În finalul expunerii, celebrul epigramist întărea cele spuse prin răspunsul dat de poetul persan Hafiz cuiva care-i cerea să definească beţia. Iată povestea: „Pe când Hafiz sta întins pe un covor în umbra platanilor din preajma izvoarelor din Şiraz şi se îmbăta atât din parfumurile spumegătoare ale cupei sale de cleştar, cât şi de scânteierea ochilor limpezi ai iubitei sale Leila, un prieten îl întreabă deodată: Hafiz, ce e beţia? Poetul continuă să-şi soarbă cupa pe jumătate plină, pe care această întrebare neaşteptată o suspendase o clipă între mână şi buze. El privi cu înfiorare fruntea rumenită de sfială a Leilei, respiră cu nesaţiu iasomiile legate în mănunchiuri şi florile de lămâi risipite împrejurul lor, apoi, după o tăcere prelungită dinadins, întocmai ca înţeleptul ce-şi răscoleşte mintea să caute un răspuns anevoios, zise: Beţia? Nu ştiu ce e, dar îmbată-te şi tu ca s-o cunoşti! Şi apucând atunci unul din buchetele împestriţate ce se răsfăţau în vase mari de onix, îl întinse prietenului să-l respire. Acum răspunde-mi şi tu, dar cercetează, măsoară şi cântăreşte în mirosul îmbătător pe care-l risipeşte buchetul, şi spune-mi: ce este sănătate şi ce este otravă în mireasma nevăzută şi leşinătoare a florilor? Prietenul respiră lung şi în tăcere buchetul minunat şi apoi răspunse târziu: Nu ştiu nici ce e sănătos, nici ce e bolnav în mirosul acesta, neputând să descompun ce scapă ochilor mei şi degetelor mele, dar culorile sunt încântătoare şi parfumul e divin. Îngăduie-mi dar să-mi sorb înainte şi paharul şi să privesc pe Leila, mai spuse Hafiz, şi se întinse pe covorul din umbra platanilor, continuând să se îmbete de cerul vânăt, pe care amurgul îl tivise cu aur, de vinul rubiniu ce-i spumega în cupa de cleştar, şi de ochii Leilei limpezi ca izvoarele din Şiraz!” (vezi wikisource).
 
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)
 
CATREN  DE  SĂRBĂTOARE(I)
Constat și eu, ca mulți confrați,
Că este împotriva firii
Să  proslăvim  Ziua Unirii
...Atât de aprig dezbinați.
(AL. D. FUNDUIANU)
 
CATREN  DE  SĂRBĂTOARE  (II)
La fiecare Sărbătoare
Vedem aceeași mascaradă:
Patriotism doar  de paradă
Și  spiciuri...  ”grand” sforăitoare.
(AL. D. FUNDUIANU)
 
SĂRBĂTOARE  NAŢIONALĂ
Mult așteptatul Centenar,
Slăvit și adulat de toți,
Le-a dat românilor în dar,
Inflație de ..... patrioți.
(IOAN  MAMAISCHE)
 
UNIRE, ROMÂNI!
Cu lozinci şi cu tam-tamuri,
Se unesc numaidecât:
Mai întâi se strâng ca neamuri,
Iar apoi se strâng de gât.
(ION  DIVIZA)
 
FETELOR  DE  LA  TEATRU
Când, cu sânii lor sprinţari,
Vin la lecţii, optimiste, 
Doar vreo două-s fete mari,
Celelalte-s…”mari artiste”.
 (ION  DIVIZA)
 
RĂTĂCIRE  ISTORICĂ
Zbierând, mioarele din turmă
Bezmetice pe şesuri trec:
Dă, Doamne, mintea de pe urmă
În capul primului berbec!
(ION DIVIZA)
 
CÂȘTIG DECENT
Muncind cinstit, fără fisură,
Ajuns-am bine cunoscut, 
Şi am avere pe măsură ...
Când mă îmbrac, par că mă mut.
(GHEORGHE BĂLĂCEANU)
 
DIN LEAFA DE BUGETAR
Achit la rate, dări, nevoi,
Reduc fumatul şi pileala,
Le-adun cu grijă şi apoi
Îi dau nevestei… socoteala.
(GHEORGHE BĂLĂCEANU)
 
CONVINGERE
Deşi de viaţă se discută
C-ar fi amară, cum s-a spus,
Eu sunt convins că e plăcută,
De ne-o mănâncă cei de sus!
(GHEORGHE BĂLĂCEANU)
 
SCUZA UNUI  SOŢ  SOMNOROS
Respectând un protocol,
Mă comport şi eu ca domnul;
Prea devreme nu mă scol
Să nu-i stric nevestei somnul
 (MIHAI  HAIVAS)
 
OPTICI  MASCULINE
Pe-o nevastă ce trişează,
Imbecili-o ignorează,
Impotenţi-o tolerează
Şi-nţelepţi-o patronează.
(MIHAI  HAIVAS)
 
MARATONUL  VIEŢII 
ÎN SOCIALISM
Norocul când mereu te minte,
Iar viitorul e în zare,
Alergi, cu toţii, înainte,
Să nu iei una pe spinare…
(GHEORGHE BÂLICI)
 
LUPTĂ  PERMANENTĂ
Azi partidele – mai toate
Stând cu gândul la popor –
Vezi că fac în tot dreptate…
Căci dreptatea-i doar a lor.
 (GHEORGHE  BÂLICI)
 
UNUI  DEMNITAR  LINIŞTIT
În ţară, chiar de-i chin şi numai of,
Te uiţi la lucruri ca un filozof,
Iar ele sunt mereu, bătu-le-ar vina,
Castelul tău, un cont şi limuzina…
 (GHEORGHE BÂLICI)
 
RIDENDO CASTIGAT MORES
 Confirma-va viitorul,
Când şi-or da cu toţii seama:
Nu îndrepţi nici cu toporul
Cum o face epigrama!
(VASILE  LARCO)
 
VICTIMELE  CRIZEI
În apărare motivase,
Întreaga lume să priceapă:
Noi am “intrat cu toţi la apă”,
Căci viaţa scumpă ne uscase!
(VASILE  LARCO)
 
ŞPRIŢUL, 
FORMULĂ CHIMICĂ
Ca formulă e ştiut:
Vin e-un strop din conţinut,
Restul este hidrogen
Combinat cu oxigen.
(VASILE  LARCO)
 
TRENDY
Cu sânii ei imenși ce-abia îi poartă,
Cu pas ușor și cu cercel în nas,
E mândră ca o operă de artă
Semnată de maestrul Șt. Popas!
(VALERIA  MOROŞAN)
 
PUTERI  OCULTE
E drept că vraja mării nu-i poveste!
(Ca prin minune flota nu mai este.)
Vrăjiți au fost și procurorii-n turmă:
Nici până astăzi nu i-au dat de urmă!
(VALERIA  MOROŞAN)
 
EVOLUŢIE
Piratul vechi fura o goeletă
Cu o bubuitură de muschetă.
Piratul nou, se pare, mult mai bun, 
O flotă fură cu un singur „tun”!
 (VALERIA  MOROŞAN)
 
LA A DOUA TINEREŢE
Sorţii, de ar fi pe vrute,
Eu i-aş cere ca bărbat
Să îmi dea femei trecute…
Nu prea mult de majorat!
  (MIHAI SĂLCUŢAN)
 
FEMEIE DE CUVÂNT
La dorinţa lui păgână,
Când la motel făcu popas,
Ea i-a spus c-o să rămână
       ... Şi-a „rămas”!
(MIHAI  SĂLCUŢAN)
 
POVESTE  FĂRĂ  SFÂRŞIT
Femeile, în nopţi târzii,
Când luna-i sus şi stele-s multe,
Ne spun poveşti şi fac copii...
Să aibă cine să le-asculte.
(MIHAI  SĂLCUŢAN)
 
CONSTATARE
S-a dus vremea celor care pot
Să obţină, dând din coate, tot,
În băltoaca asta plină de miros,
Timpul e al celor cu obrazul gros.
  (GEORGICĂ  MANOLE)
 
UNUIA  CU  SOŢIA  
EPIGRAMISTĂ
Soţia lui de pus în ramă,
Adesea-i face câte-o farsă:
Întâi îl „arde”-n epigramă,
Şi-apoi îi dă mâncarea… arsă.
(GEORGICĂ  MANOLE)
 
PARLAMENTULUI
Despre politică se-afirmă 
Că e o curvă de-anduranţă,
Să punem, deci, la Parlament, o firmă: 
 …” Casă de…toleranţă”.
(GEORGICĂ  MANOLE)
 
 CURIOSITY
Unii caută pe Marte,
Cu sonda, vreun gheizer;
Temerari, gândim departe:
Ce-o fi  în Parizer?...
(DOINA  RĂDUCANU)
 
IARNA ÎN PARC
Din mărgăritar e lacul,
A-nghețat peisajul gri,
O fantasmă albă-i totul,
Ca-n "Pastel" de-Alecsandri....
(DOINA RĂDUCANU)
 
INSIGHT
NASA a ajuns departe,
A trimis sondă pe Marte.
La români e mai ușor,
Vor trimite-un Mărțișor! 
(DOINA RĂDUCANU)  
 
SPAIMĂ  SORĂ  CU  
MOARTEA
O româncă-n Țara Sfântă -
Pleavă-n cap: țițit, hijabul... -
Mai s-o facă lată-frântă: 
Îi stătuse-n gât kebabul.
(NICOLAE MĂTCAŞ)
 
SETE  NEPOTOLITĂ
Vești amuzante: caltaboși,
Implanturi fără rând, firize...
Ne plângem noi că nu-s gogoși,
Când ni se vând angro-n valize?!
(NICOLAE  MĂTCAŞ)
 
ŞTIM  CE  VREM
Nu vrem Centrul să ne ție
Ca în hăț, prin MCV,
Dar vrem, la Președinție,
Să conducem noi UE.
(NICOLAE  MĂTCAŞ)
 
DEPUTATUL HABARNISTU,
DESEMNAT, LA SPORT, MINISTRU
Ar vota, să-i spună ștabii,
Și Codul lui Hammurábi.
Pus la sport acu-mpărat,
O să-l facă din șah   ... mat.
(NICOLAE  MĂTCAŞ)
 
ÎNGHESUIALĂ  LA
CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI
 Îmbrânceală rea la moaște,
Mai s-o ieie chiar la moacă.
Pe mireni un gând îi paște:
Dacă-nvie și-apoi pleacă?
(NICOLAE  MĂTCAŞ)
 
EPIGRAMISTUL
O balerină îi e mamă
Şi ambii pentru a trăi,
Au în comun, de bună seamă,
Că poantele nu pot lipsi.
  (EUGEN  ILISIU)
 
FABULĂ ÎNTR-O DUNGĂ
Astăzi, lupul, prea gingaş,
Duce mielul la imaş,
Dar se miră dacă-i cer
Şi diploma de (b)oier.
 (COSTEL ZĂGAN)
 
ÎN TROACA DESTINULUI
E vreo altă “dictatură”
Şi, scuzaţi, n-am observat?
Unii râmă cu măsură,
Alţii taie de Ignat!?
(COSTEL ZĂGAN)
 
ŞEFUL  ŞI SECRETARA  
Aproape devenise o rutină,
Iar  juna secretară accepta,
Şi-o cupă de şampanie la cină
Şi ceea ce, fireşte, că urma.
  (IONEL  BEJENARU)
 
REGRETE
Îmi pare foarte rău de tine, doamnă,
M-ai dus cu vorba toată vara asta,
Ne bate-n uşă iar o nouă toamnă
Şi m-ai lăsat tot singur…cu nevasta.
  (IONEL  BEJENARU)
 
CÂNTEC
Fecioarele se încurcau în gene
Motanii se frecau de damigene
Şi ne era la toţi atât de lene…
Torceau femei de angora în pat!
  (EMIL  BRUMARU)
 
STRIGĂTURĂ
Hei, ci-ci, şi iar ci-ci,
Nu răpci şi nu scârci,
Că de-atâta răpcicat
Te îngaibi necucuscat.
  (NINA  CASSIAN)
 

 

Spune-ne opinia ta

Articole similare

Loc de dat cu… EPIGRAMA (XVIII)

Duminică, 9 Decembrie 2018
265

Gellu DORIAN: "Cealaltă viață"

Joi, 6 Decembrie 2018
309

Loc de dat cu… EPIGRAMA (XVI)

Duminică, 25 Noiembrie 2018
1968

Anna Hope - SALA DE BAL

Miercuri, 21 Noiembrie 2018
706

Loc de dat cu… EPIGRAMA (XV)

Duminică, 18 Noiembrie 2018
1725

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

FOTO - Botoșănenii au ajuns la disperare din cauza drumurilor: "E un adevărat calvar!"

astăzi, 10:18
417

S-au săturat! Trăiesc în secolul XXI, într-un stat european, dar se simt la capătul lumii. Au protestat de nenumărate ori, dar sunt nevoiți în continuare să circule pe drumuril...

Corul Seminarului Teologic Liceal Ortodox Botoșani, prezent la aniversarea a 15 ani de la înființarea Parohiei "Buna Vestire" din Latina, Italia

astăzi, 09:08
95

Duminică, 9 decembrie 2018, Parohia "Buna Vestire" din Latina, Italia, a îmbrăcat haine de sărbătoare, la împlinirea a 15 ani de la înființarea acesteia. Pen...

Polițiștii botoșăneni atrag atenția asupra înșelăciunilor comise prin metoda "Accidentul"

astăzi, 08:43
101

Metoda denumită generic "Acidentul" este modul prin care escrocii încearcă ori chiar reuşesc să obţină sume mari de bani sau alte foloase materiale, profitând de &icir...