Luna februarie a acestui an are 29 de zile în calendar, iar anul 2020 este an bisect. În acest an, rotaţia completă a Pământului în jurul Soarelui se realizează în 365 de zile, 6 ore, 9 minute şi 9 secunde.
Numeric, anii bisecţi pot fi recunoscuţi fiindcă numărul lor este divizibil cu 4, însă dacă putem face o asociere neştiinţifică, atunci putem spune că aproape întotdeauna, anul bisect este anul în care are loc olimpiada de vară, sau pentru microbişti, campionatul european de fotbal.
Există şi excepţii însă. Anii care se termină în două zerouri, sau anii seculari cum mai sunt numiţi, nu pot fi ani bisecţi – spre exemplu, anul 2100, ori 2200 – decât dacă primele două cifre sunt divizibile cu 4. Mulţi dintre noi au trăit anul 2000 ca an bisect, însă următorul an secular care va fi bisect este 2400.
Aşadar este posibil ca, în evoluţia omeniri, să existe 8 ani consecutivi fără an bisect, următoarea situaţie de acest gen fiind între anii 2096 şi 2104
După această introducere „ştiinţifică”, să spunem că toate aceste amănunte sunt valabile pentru calendarul gregorian – sau cel pe „stil nou”, cel adoptat de majoritatea ţărilor lumii. Pentru cei care respectă, spre exemplu, calendarul ebraic – numit şi lunisolar, sincronizarea celor două calendare se face prin adaugarea lunii Adar Aleph, a 13-a lună, de şapte ori într-o perioadă de 19 ani, la cele douăsprezece luni din anii obişnuiţi.
Introducerea anilor bisecţi o dată la patru ani a fost stabilită, conform unor surse istorice, pentru prima dată, de Dionisie cel Mic, un călugăr din Turcia, în jurul anului 200 d.Hr. El a constatat diferenţa dintre calendarul iulian şi timpul real, care dacă nu s-ar fi corectat ar fi făcut ca solstiţiul de vară să urmeze solstiţiului de iarnă, la un moment dat. Se spune că tot el a stabilit că, pentru ca datele să coincidă în timp a fost necesar ca luna februarie să aibă o zi în plus, scrie DCNews.
Superstiţii şi tradiţii
Unii astrologi susţin că, în astfel de ani, cu 366 de zile, trebuie să fim extrem de precauţi în privinţa acţiunilor noastre, pentru a putea preveni potenţialele pericole. Alţii, dimpotrivă, cred că va fi un an al purificării sufleteşti.
O lege străveche spune că, în această zi, femeile pot să ceară în căsătorie bărbatul iubit. Legenda datează din Irlanda secolului V. Sfânta Bridget l-a rugat pe Sfântul Patrick să le permită femeilor, într-o singură zi din an, să-i ceară in căsătorie pe bărbaţi. Pentru a-i face pe plac, acesta a hotărât ca ziua respectivă să fie 29 februarie. Tradiţia s-a păstrat secole de-a rândul, iar în secolul al XIII-lea a fost chiar adoptată ca lege în Scoţia, iar bărbatul care refuza cererea în căsătorie era amendat, notează DCNews.
În unele ţări, se consideră că 29 februarie ar putea să aducă noroc femeilor care se vor căsători în această zi.
Credinţele populare spun că nu trebuie să vă căsătoriţi într-un an bisect. Se crede că mirii vor divorţa destul de repede sau că unul dintre ei se va îmbolnăvi imediat după nuntă. Totodată, nu trebuie să divorţaţi într-un astfel de an, pentru că riscaţi să rămâneţi singuri pentru multă vreme.
Într-un an bisect nu este indicat să vă schimbaţi locul de muncă, rezidenţa sau culoarea părului. Nu este bine să fie demarate proiecte noi, precum construcţia unei case, o afacere sau achiziţii scumpe.
Credinţa aparte spune că, o dată la patru ani, toate ciupercile din pădure devin otrăvitoare, de aceea, în acest an, ele nu trebuie culese. Argintul este cel care ne fereşte de necazuri, de aceea se recomandă purtarea bijuteriilor din acest metal. Aceste podoabe ajută la întărirea aurei energetice.