Ziua în care orașul a înflorit: "De noi depinde frumusețea Pământului. Dacă vrem Raiul pe Pământ, noi îl facem!" FOTO VIDEO

Ziua în care orașul a înflorit: "De noi depinde frumusețea Pământului. Dacă vrem Raiul pe Pământ, noi îl facem!" FOTO VIDEO

Flori de toate culorile. Copii de toate vârstele: la sânul mamelor, în căruț, pe trotinete, pe biciclete. Părinți și bunici. Preoți, pompieri, militari, jandarmi. O împreună adunare, o aceeași cale: tradiționala, la Botoșani, Procesiune de Florii. "Osana! Osana! Binecuvântat cel ce vine întru numele Domnului!". Peste 1500 de creștini au cântat, sâmbătă, și au mărturisit: un Domn, o Credință, un Botez.

În soarele îngăduitor al amiezii, credincioșii s-au adunat la Biserica "Sfântul Dimitrie", din municipiul Botoșani. De aici a fost urmat traseul Biserica "Sfântul Vasile cel Mare", Biserica "Întâmpinarea Domnului" (Roset), Biserica "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel". 

"Nu puteam lipsi! În fiecare an așteptăm cu nerăbdare ziua asta. Și anul acesta iată ce soare minunat ne-a trimis Dumnezeu! Mâine e ziua mea, mă numesc Narcisa, și mereu îmi spun că procesiunea e cea mai frumoasă aniversare a mea. Atâta lume, atâtea flori, ce mi-aș putea dori mai mult?", ne spune cu emoție Narcisa, care poartă de braț o femeie blândă, cu ani mulți întipăriți pe fruntea albă. "E mama", spune Narcisa, "e bolnavă și merge foarte greu, dar nu e chip să stea acasă. În fiecare an vine cu mine și când mă uit la ea parcă și mie mi se pare că întinerește văzând cu ochii". 

E atâta bucurie, atâta frumusețe pe chipurile oamenilor, încât nimeni nu își amintește de urâțeniile vremurilor. Nu e nimeni care să dezbine, nu e nimeni care să strige împotriva sau pentru cineva. În fața bisericilor, oamenii-flori izbucnesc într-un singur și unanim strigăt: "Osana! Osana! Binecuvântat cel ce vine întru numele Domnului!"

Să ne unim, să ne respectăm, să ne prețuim! Acesta a fost mesajul pe care pr. Petru Fercal la transmis la finalul Procesiunii. Este nevoie, însă, de multă rugăciune, de smerenie, de bunătate, mai spune părintele."De noi depinde frumusețea Pământului. Dacă vrem Raiul pe Pământ, noi îl facem!" 


Pr. Petru Fercal: Să ajungem cu adevărat la o comuniune: un Domn, o Credință, un Botez!

"Ziua în care Hristos l-a înviat pe Lazăr este marcată în fiecare an în sâmbăta premergătoare Floriilor. Învierea lui Lazar este simbolul Învierii viitoare a neamului omenesc. Salcia pe care credincioșii o poartă în mâini simbolizează biruința vieții asupra morții. Obiceiul procesiunii exista și inainte de 1947, dar a fost apoi interzis de comuniști, el fiind reluat, după Revoluție, în mai toate orașele țării.

Ne aflăm în comuniunea iubirii, și această comuniune poate asigura pe fața întregului pământ o viață binecuvântată și o viață cu roade multe. Mântuitorul nostru Iisus Hristos a venit nu ca un împărat cu slavă și cu onoruri, ci smerit pe mânz de asină, și totuși toți strigau: Osana, Osana, bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului. Evreii din vremea aceea l-au perceput pe Mântuitor ca pe un eliberator politic, care avea să le aducă regatul poporului ales la starea de odinioară, din timpul lui David și Solomon, însă Mântuitorul a venit nu cu sabia, ci cu iubirea, cu iertarea și cu smerenia. De ce? Ca să poată să unească toate popoarele lumii sub același sceptru: Sfânta Cruce despre care vorbește proorocul Isaia, că toate popoarele se vor aduna sub același standard. Pentru că Sfânta Cruce însemnaă jertfă, înseamnă iertare, înseamnă îngăduință.

Mântuitorul nu a venit ca să învrăjbească popoarele, ci a venit să le însoțească, să le unească și toți să ajungă la conștiința că sunt creatura aceluiași Dumnezeu, sunt frați între ei și prin Taina Sfântului Botez sunt chemați să tindă spre viața cea nouă. De aceea Mântuitorul, iată, i-a îndemnat pe oameni ca prin liberul arbitru să aleagă această chemare și stare. 

Oare ne-am întrebat ce înseamnă aceasta? Înseamnă să avem puțină răbdare. Să nu umblăm cu patimă, cu păreri personale sub aspectul credinței noastre, să cercetăm mult, cu luare aminte, cu multă, multă răbdare și înțelepciune. Nu ca să despărțim sau ca să ne impunem punctul nostru de vedere, ci ca să ajungem cu adevărat la o comuniune: un Domn, o Credință, un Botez. Iar aceasta nu se face prin sabie sau prin alte metode, ci se face prin iubire, smerenie și multă înțelepciune. 

Să nu uităm ce i-a spus Mântuitorul Sfântului Petru: Bagă sabia în teacă! Cel ce scoate sabia de sabie va muri. Mântuitorul nu a venit ca să îndemne pe oameni să scoată sabia și să se războiască între ei, ci a venit cu duhul dragostei, al iubirii și al comuniunii. Ca prin răbdare, prin smerenie și prin bunătate să se regăsească în dialog. Nu sub imperiul pornirilor, al mândriei și al slavei deșarte. Spune Mântuitorul: cel ce se va înălța, acela se va smeri. 

Iată de ce noi astăzi, în pelerinajul iubirii și al comuniunii, am dorit să ne unim și să mărturisim. Că dorim toți să ajungem la cunoștința Adevărului. Dumnezeu nu vrea moartea păcătosului, ci să se întoarcă și să fie viu.

Dacă nu vom înțelege Taina Sfintei Cruci, dacă vom lucra fiecare după propriile ambiții, nu vom reuși să fim o turmă și un păstor. Dar dacă vom înțelege că prin răbdare, prin cercetare multă, prin dialog frățesc și cu multă sfătuire putem ajunge să împlinim proorocia Mântuitorul, vom fi o turmă și un paăstor. De noi depinde.

Suntem îndemnați în aceste vremuri de post, și iată am ajuns în Ajun de Săptămâna Sfintelor Pătimiri, să învățăm de la Mântuitorul să avem pace și înțelegere între noi. Suntem frați, nu trebuie să ne jignim, să ne prigonim, nu trebuie să pornim la acte necugetate, pentru că istoria ne dă nenumărate exemple prin care s-au distrus nu numai vieți, ci și credință, și sentimente și opere de artă, și comuniune, și înțelegere. Trebuie să ajungem la acea gândire și lucrare duhovnicească, ca toți să fim una. Și putem ajunge la această trăire și stare ascultând de Mântuitorul.

Dacă ne vom smeri, dacă ne vom respecta reciproc și dacă ne vom prețui unii pe alții îngăduindu-ne cu multă rabdare, putem ajungem la aceeași credință: la un Domn, la o Credință, la un Botez. 

Suntem chemați să ne rugăm. Să învățăm de la mari trăitori ce înseamnă să jertfești pentru aproapele tău, pentru binele aproapelui, nu pentru pornirile personale, ci pentru binele a toată lumea. Mântuitorul nu a venit să mântuiască doar un popor, ci i-a chemat pe toți la credința adevărului. 

Mesajul acestei procesiuni este să ne unim sincer, să ne ajutăm unii pe alții indiferent de cultură, de credință, de stare socială, de gândire. Suntem oameni, avem suflet și avem datoria să fim una în ascultarea lui Dumnezeu. 

Ne rugăm lui Dumnezeu să își reverse asupra noastră înțelepciunea, puterea, lucrarea din iubire ca să ajungem să vedem adevărul. Să fim cetățeni ai Raiului.

De noi depinde frumusețea Pământului. Dacă vrem Raiul pe Pământ, noi îl facem! Doar să ne smerim, să cerem ajutorul lui Dumnezeu".

 































































































 

 

Spune-ne opinia ta