Săptămâna de lucru de patru zile este permisă deja de legislația muncii din România, astfel că demersurile recente ale parlamentarilor de a reglementa acest aspect sunt, cel puțin teoretic, inutile. Așa cum ne-a explicat o avocată specializată în dreptul muncii, o asemenea decizie poate fi luată, la nivel individual, de orice angajator, însă cu respectarea anumitor limite legale.
Potrivit Avocatnet.ro, regula stabilită de Codul muncii cu privire la repartizarea săptămânală a timpului de muncă este cât se poate de clară: aceasta este, în mod obișnuit, de opt ore pe zi timp de cinci zile. Cu toate acestea, angajatorilor le este permisă, ca excepție, repartizarea inegală a timpului de lucru, însă cu respectarea duratei normale de muncă de 40 de ore pe săptămână.
„Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus. În funcție de specificul unității sau al muncii prestate, se poate opta și pentru o repartizare inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână”, dispune, în prezent, actul normativ amintit.
Cu alte cuvinte, dacă un angajator vrea să introducă pentru propriii salariați săptămâna de lucru de patru zile, acesta are deja acoperirea legală pentru a o face. În acest sens, trebuie respectată durata de muncă de 40 de ore pe săptămână, astfel că vorbim, practic, de zece ore pe zi pe durata a patru zile pe săptămână.
„Repartizarea neuniformă a timpului de muncă face posibilă stabilirea unui program de lucru inegal (timp de lucru mai mic sau mai mare de opt ore/zi într-o săptămână de lucru de cinci zile) sau reglementarea așa-numitei săptămâni comprimate de lucru (de exemplu, timp de muncă zilnic de zece ore, într-o săptămână de lucru de patru zile, fără a depăși timpul normal de lucru de 40 de ore/săptămână). Așadar, reglementările legale curente în materia dreptului muncii permit stabilirea neuniformă a timpului de lucru, respectiv a unei săptămâni de lucru mai scurte (trei sau patru zile) și a unui timp de muncă zilnic mai mare de opt ore”, a lămurit, la solicitarea Avocatnet.ro, Gabriela Dinu, avocat senior la Țuca Zbârcea & Asociații, subliniind că durata zilnică a programului de lucru trebuie să fie de maximum 12 ore.
În același timp, Codul muncii prevede că pentru anumite sectoare de activitate, unități sau profesii se poate stabili o durată zilnică a timpului de muncă mai mică sau mai mare de opt ore. Asemenea decizii se pot lua în urma unor negocieri colective/individuale ori prin acte normative specifice.
Chestiunea stabilirii săptămânii de lucru de patru zile a fost adusă recent în atenția presei centrale după ce câțiva parlamentari au depus la Senat un proiect de lege ce prevede această măsură. Plus că o inițiativă legislativă asemănătoare a fost respinsă în februarie 2017 de Parlament pe motiv că legislația muncii deja permite instituirea săptămânii de lucru de patru zile. Prin urmare, având în vedere prevederile actuale ale Codului muncii, rezultă că intenția recentă a parlamentarilor este inutilă.