Rămași fără loc de muncă la oraș, botoșănenii iau drumul satelor!

Migrația de tip Urban-Rural, specifică perioadei post-decembriste din istoria României, caracterizează în principal fluxurile de imigrare  în județele din Moldova. Propensiunea spre adoptarea acestui tip de imigrare este maximă la Botoșani, Iași și  Bacău.

Rămași fără loc de muncă la oraș, botoșănenii iau drumul satelor!

Deși migrația oraș-sat a devenit dominantă ca pondere în migrația totală începând din 1997, tabloul teritorial al  structurii migrației interne este unul puternic diferențiat. Migrația de tip Urban-Rural, specifică perioadei post-decembriste din istoria României, caracterizează în principal fluxurile de imigrare  în județele din Moldova. Propensiunea spre adoptarea acestui tip de imigrare este maximă la Botoșani, Iași și  Bacău (in interiorul regiunii istorice a Moldovei).

Faptul că (i)migrația Urban-Rural este specifică și unor județe sărace precum Botoșani, Călărași sau relativ sărace precum Gorj, constituie suport pentru ipoteza că revenirile din urban în rural s-au făcut, în proporție semnificativă, și la modul obligat, din considerente economice, pentru o  mai ușoară supraviețuire în comune decât în orașe, arată Hotnews.

Cel de-al doilea flux  cu destinație în rural,  de la comune spre comune, este specific județelor din Muntenia, cu o extensie a modelului respectiv de atracție la Vrancea, în sudul Moldovei și la Tulcea, în Dobrogea. Atractivitatea din rural în rural este combinată, tot în sud, cu cea din urban în rural. Același model – Rural-Rural combinat cu Urban-Rural – îl regăsim și în Harghita și în Suceava.

București, Brașov și Cluj înregistrează capacitatea maximă de atracție din urban în urban.

În contextul de criză din anii ’80 importanța relativă a fluxului UR (urban-rural) a devenit dominantă.

Continuitatea crizei economice imediat după 1989 face ca migrația UR să devină dominantă în migrația totală, după 1997, nu numai ca importanță relativă ci și ca pondere în migrația totală. Cel mai mult s-a plecat din județele Vaslui, Hunedoara, Olt și Botoșani.

Tinerii între 20-34 ani sunt cei mai mobili (valoarea maximă a fost de 48.200 persoane pentru grupa 20-24 ani), dup vârsta de 35 ani nivelul schimbarilor de domiciliu fiind mult mai redus, cu tendința evidentă de scădere la persoanele vârstnice (60 ani si peste).

Numărul cel mai mare de persoane care și-au schimbat domiciliul s-a consemnat la grupa de varsta 30-34 ani pentru bărbați și la grupa de vârstă 20-24 ani pentru femei

Din cele 278.000 persoane de peste 14 ani care și-au schimbat domiciliul, 40,7% erau absolvenți ai învățământului liceal.  Aproape jumătate din românii care și-au schimbat domiciliul erau necăsătoriți, iar două persoane din cinci erau căsătorite.

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri

Cel mai întâlnit cancer în rândul copiilor. Care este primul simptom

Miercuri, 20 Februarie 2019
675

Cancerul osos în rândul copiilor este destul de des întâlnit. Deși nu este cunoscută cauza exactă a sarcoamelor osoase, specialiștii cred că ereditatea are un mare cuv&aci...

Camion rămas împotmolit într-un șanț, la Dorohoi

Miercuri, 20 Februarie 2019
719

Incident mai puțin obișnuit petrecut marți, 19 februarie 2019, în jurul orei 16:00, pe drumul național care leagă municipiile Dorohoi și Darabani.Drumul național 29A a fost blocat pe ...

Adolescent în vârstă de 17 ani, urmărit penal, după ce a pus în pericol siguranța traficului feroviar

Luni, 18 Februarie 2019
264

Un adolescent în vârstă de 17 ani din comuna Poiana Stampei a fost reținut în spatele gratiilor și este cercetat în continuare sub control judiciar, după ce s-a urcat la vo...