Cornel s-a nascut la Botosani in anul 1986, dar a fost abandonat la nastere si a crescut prin orfelinate. Cand era mic, acesta, care pe atunci locuia intr-un centru de plasament din Dorohoi, a suferit de foame si de frig. Se intampla la inceputul anilor ’90, cand sistemul era zapacit de tranzitie. Atat de zapacit, incat copiii "de la stat" primeau apa calda cu portia, mancau pastai si mazare la borcan sau biscuiti cu marmelada de le venea acru si, uneori, erau transformati in "saci de box" de colegii mai mari.
„Cele mai multe persoane cred ca, daca vii din orfelinat, nu ai nicio sansa. Eu zic ca sansele sunt egale, indiferent daca ai stat in sanul familiei sau ai crescut intr-un sistem de plasament. Am reusit totul prin vointa”, a spus tanarul.
La 10 ani, muncea pentru mancare
Cornel a pus dorinta de autodepasire pe seama faptului ca voluntarii care veneau la centrul din Dorohoi au avut un impact pozitiv asupra sa.
„V-as putea spune cum am reusit sa-mi castig prima data mancarea suplimentara. A fost un troc. Atunci nu aveam nevoie de bani. Daca aveai bani, riscai sa fie confiscati de cei mai mari. La 10-11 ani m-am dus la vecini, ca sa-i ajut sa faca curat la gaini, ca sa-mi dea ceva de mancare. Mancarea din orfelinat era suficienta, dar, repetandu-se permanent aceeasi alimentatie, ajungi la suprasaturatie si vrei altceva. Vorbim despre perioada anilor 1992 – 1995, cand painea se aducea cu caruta. La orfelinat, pastaile si mazarea erau la ordinea zilei. Daca mi le pui in farfurie, acum le dau deoparte!”, a spus Cornel.
Primii bani, in liceu
Cornel este un tanar optimist. Stie ca sunt copii care cresc in familii si care se confrunta cu lipsuri foarte mari si nu au parte nici macar de oportunitatile pe care le-a avut el, copil crescut in centrele de plasament. De mic a fost intreprinzator. Pe cand era in liceu, le facea temele colegilor, ca sa castige bani.
„In perioada de vara mergeam la descarcat camioane sau la betoane, ca sa castig bani. La liceu, erau colegi care aveau bani, dar nu le placea sa faca desen tehnic. Vindeam o plansa de desen tehnic cu 5 lei. La Siret, ca sa faci o copie xerox era scump (n.r. – Cornel a facut liceul la Siret). Costa 50 de bani. La Suceava era 5 bani. Veneam cu un portbagaj prin de hartii la Suceava!”, a adaugat Cornel Manaz. Citeste integral pe bzi.ro...