INTERVIU - "Nu impunem nimănui ce anume să voteze, ci dorim ca toți cetățenii să își spună punctul de vedere!"

Am stat de vorbă cu doi oameni care reprezintă Coaliția pentru Familie la Botoșani, în încercarea de a lămuri și de a înțelege demersul legal al Comitetului National de Initiativă Cetățenească privind căsătoria.

INTERVIU - "Nu impunem nimănui ce anume să voteze, ci dorim ca toți cetățenii să își spună punctul de vedere!"

Nicicând familia nu a fost mai aprig disecată, mărunțită, siluită sub lupa intransigentă a cetățeanului. Un demers al Comitetului National de Initiativă Cetățenească, susținut de Coaliția pentru Familie, de modificare a unui articol din Constituția României, în sensul copierii în actul constituțional a definiției căsătoriei - definiție deja existentă de câțiva ani în Codul civil - a provocat o dezbatere în toate mediile civile, politice, iar termenii dezbaterii și ai controverselor nu au rămas întotdeauna în spațiul strict juridic sau civic.

În fapt, este vorba despre un demers juridic care privește căsătoria, nu familia, așa cum apare cel mai adesea în spațiul public. Mai exact, potrivit art. 48 alin. 1 din Constituția în vigoare, căsătoria este definită prin consimțământul liber "între soți", în timp ce în dispozițiile art. 259 alin. 1 Cod Civil, terminologia folosită raportat la căsătorie ne spune că uniunea liber consimțită ce stă la baza familiei este aceea "între un bărbat și o femeie".

Așadar, este vorba despre o translatare a definiției căsătoriei din Codul Civil în Constituție. Inițiativa privind această modificare a primit avizul constituțional prin Decizia 580/20.07.2016 și prevede că, "prin înlocuirea sintagmei între soți cu un bărbat și o femeie, se realizează doar o precizare în sensul stabilirii exprese a faptului că aceasta se încheie între parteneri de sex biologic diferit, aceasta fiind, de altfel, chiar semnificația originară a textului". Tot Curtea Constituțională precizează că "în anul 1991, când Constituția a fost adoptată, căsătoria era privită în România în accepțiunea sa tradițională de uniune între un bărbat și o femeie".

 

"Oamenii au înțeles că demersul nostru este pentru ceva, nu împotriva a ceva, că este unul constructiv, nu distructiv"


-Alexandra Calistru, grafician, și Adrian Boțan, profesor de matematică. Doi oameni care reprezintă Coaliția pentru Familie la Botoșani și cu care stăm de vorbă în încercarea de a lămuri și de a înțelege demersul legal al Comitetului National de Initiativă Cetățenească privind căsătoria. O acțiune civică democratică, dar care, iată, a stârnit un interes aproape fără precedent în societatea postdecembristă, mai ales din partea celor care nu susțin modificarea Constituției. Așadar, cum percepe Coaliția semnalele venite din societatea civilă?
 
Alexandra Calistru: Coaliția pentru Familie are un sprijin foarte mare din partea societății civile, mai ales că ea, Coaliția, are la bază atât inițiative individuale, cât și ale unor asociații și ONG-uri. Este un demers firesc, pentru o societate democratică.

-Trebuie să spunem că ați fost printre voluntarii care au participat la campania de strângere de semnături pentru ca acest proiect legislativ să fie pe agenda Parlamentului. Cum v-au primit oamenii?

Alexandra Calistru: Oamenii au înțeles că demersul nostru este pentru ceva, nu împotriva a ceva, că este unul constructiv, nu distructiv. Majoritatea oamenilor au acționat pozitiv. Bineînțeles că, așa cum e normal într-o societate democratică, părerile sunt și pro și contra. Noi încercăm să lămurim aceste probleme din spațiul public, referitor la inițiativa noastră. Majoritatea sunt pertinente, sunt unii oameni care chiar vor să înțeleagă mai bine despre ce este vorba. Sunt și cazuri de dezinformări în spațiul public, cărora trebuie să ne adresăm.

-Se spune, de exemplu, că demersul Coaliției vizează redefinirea noțiunii de familie. Cum răspundeți unei astfel de percepții?

Alexandra Calistru: În primul rând, demersul acesta vizează strict căsătoria și are ca scop copierea definiției căsătoriei din Codul Civil - la art. 259 alin. 1, în Constituție - la art. 48, acolo unde în acest moment definiția este una ambiguă (și anume prevede uniunea dintre soți). În Constituția actuală nu este precizat nici numărul soților, nu știm dacă este vorba de 2, 3 sau mai mulți, și nici genul acestora. De aceea se dorește modificarea Constituției în acest sens.

Adrian Boțan: Uniunea Europeană stipulează că fiecare țară își va defini poziția în funcție de cultura ei, de tradițiile ei. Sunt voci, la noi, care spun că e o contradicție între legea foarte clară din Codul Civil (care vorbește despre căsătorie ca uniunea liber consimțită ce stă la baza familiei este aceea de „între un bărbat și o femeie”) și Constituție (care trimite la consimțământul liber „între soți”). Din cauza asta, ar părea că în Constituție scrie altceva, fapt care lasă loc unor interpretări. Deși trebuie să ținem cont de restul articolelor din Constituție, unde se arată clar că legiuitorul face referiri la uniunea dintre bărbat și femeie. În primul rând, nu poți căsători niște soți, ei vor deveni soți după căsătorie.


"Drepturile pe care le avem astăzi vor fi aceleași și după inițiativa cetățenească: adică oricine are dreptul să se căsătorească"
 

-Vorbim despre Constituția adoptată în anul 1991, când căsătoria - ne spune chiar Curtea Constituțională - era privită în România "în accepțiunea sa tradițională de uniune între un bărbat și o femeie". La acel moment se gândea cineva că vor apărea astfel de interpretări?

Adrian Boțan: Astăzi putem vorbi despre o lipsă de concretețe a definiției din Constituție. Când am mers la oameni, în campania de strângere de semnături, nu se știa de această problemă. Oamenii au fost mirați, dar când au înțeles care este ideea au fost de acord.

Alexandra Calistru: E mare nevoie de informare corectă, pe problema în sine. Regretabil este că mereu discuția merge în alte direcții, deși demersul Comitetului National de Initiativă Cetățenească nu face referire decât la o clarificare legală. Mai ales că și CEDO a precizat mereu că instituția căsătoriei se definește prin intermediul legislației interne, nu este apanajul dreptului comunitar, ci în funcție de realitatea și cutumele naționale.

În primul rând, căsătoria este o instituție fundamentală care stă la baza societății. Este veche și, înainte de a fi recunoscută de către stat, ea a fost o realitate naturală. Acordarea acestui drept la căsătorie s-a realizat în raport cu realitățile biologice și cu realităție existente în societate. Căsătoria nu poate fi schimbată după un model subiectiv, ci trebuie să aibă la bază o realitate obiectivă, ce ține de funcția ei în societate. Iar funcția căsătoriei în societate este de a crea un mediu propice generației viitorare, are rol în continuarea civilizației. Căsătoria nu legiferează iubirea. Relațiile afective nu țin de legislație, ci doar relațiile ce au un scop obiectiv în societate. În prezent, dreptul la căsătorie îl are orice persoană, la vârsta potrivită, dar cu o persoană de sex opus. Indiferent din ce minoritate faci parte, ai dreptul de a te căsători cu o persoană de sex opus. Iar faptul că în Constituție termenul de soți va fi înlocuit cu formularea bărbat și femeie, drepturile pe care le avem astăzi vor fi aceleași și după inițiativa cetățenească: adică oricine are dreptul să se căsătorească, bineînțeles, cu o persoană de sex opus. Și este un drept egal pentru toată lumea. Nu e vorba de nicio discriminare. Discriminarea înseamnă aplicarea diferită a legii pentru cetățeni diferiți. În cazul de față, însă, nu este vorba nici de discriminare, nici de restrângerea unor drepturi.

-Este o inițiativă unică în Europa, este un fapt excepțional?

Alexandra Calistru: 13 state din Europa au făcut această modificare. Nu suntem nici primii, nici ultimii. Alte state au realizat cu sprijin politic, parlamentar, altele prin referendum, cum vrem să facem și noi.

Adrian Boțan: În ceea ce privește discuțiile colaterale… Nu trebuie să răspundem la întrebări care nu fac obiectul demersului nostru.

Alexandra Calistru: Dar dacă suntem întrebați, putem vorbi despre consecințe.  


"Nu există un drept la copii, ci dreptul copilului de a avea o mamă și un tată"

-În primul rând, ce înseamnă un referendum? Pentru că aprobarea acestei acțiuni în Senatul României nu înseamnă și modificarea automată a unei legi.

Alexandra Calistru: Referendumul este cea mai pură formă a exercițiului democratic și este și un exercițiu de suveranitate a unei națiuni. Atâta timp cât, ca țară, decizi prin cetățeni cum vor fi generațiile viitoare, înseamnă că ești un stat democratic și suveran. Am auzit că există ong-uri care au ca obiectiv împiedicarea acestui referendum, pe motiv că încalcă regulile democratice și amenință statul de drept. Nouă ni se pare că este lipsit de sens, pentru că nu ai cum să susții că aperi democrația și statul de drept și în același timp să blochezi un referendum. Noi nu impunem nimănui ce anume să voteze, ci dorim ca toți cetățenii să își spună punctul de vedere.

-Următorul pas, după ce Senatul aprobă organizarea referendumului, este ca oamenii să răspundă prin DA sau NU, dacă sunt de acord ca în Constituție să fie înlocuită sintagma între soți cu un bărbat și o femeie…

Alexandra Calistru: Chiar dacă, aparent, inițiativa nu pare a fi o schimbare foarte mare - și anume copierea definiției din Codul Civil în Constituție – miza este enormă. Din punctul nostru de vedere. Punem prima dată în discuție drepturile copilului, și în primul rând dreptul copilului de a-și cunoaște mama și tatăl biologici. După cum știm, în alte societăți democratice se practică procreația asistată, unde cupluri de același sex pot apela la diferite servicii – mama surogat, de exemplu, pe lângă adopție – pentru a avea dreptul la copii. Când de fapt nu există un drept la copii, ci dreptul copilului de a avea o mamă și un tată. Vorbim despre drepturile parentale, care vor fi profund afectate de intruziunea statului în viața familială. În anumite situații, în anumite state s-a trecut la modificarea termenilor, din părinte natural în părinte legal. Practic tu, ca părinte, nu mai ești părinte prin firea lucrurilor, natural, ci statul îți acordă dreptul de a fi părinte. Iar ceea ce oferă statul poate să și ea, trebuie să precizăm și asta. În documentele oficiale, de ex. în cazul Canadei, nu mai există terminologia de mamă și tată, ci părinte 1 și părinte 2, pentru a nu discrimina familiile unisex. În Canada, Suedia, este infracțiune să spui că, de exemplu, căsătoria reprezintă uniunea dintre un bărbat și o femeie, repercusiunile putând fi amenzi sau cursuri de sensibilizare, le-am numi noi de reeducare.

Adrian Boțan: Se mai pune problema și din altă perspectivă. De ce țările care își pun problema în acest fel – căsătoria este uniunea dintre un bărbat și o femeie – sunt vechile țări comuniste? Se spune că ar fi înapoiate sau că au o democrație tânără. Lucrurile nu sunt chiar așa. E vorba de țări care au trăit comunismul pe viu. L-au văzut crescând ideologic, nu a fost joc de idei, poate cum a fost în Germania, Anglia, nu niște microrevoluții, ci au trăit efectiv. Și au simțit – când trăiești măcar  20 de ani sub o ideologie, când una gândești și alta ești silit să spui – te obișnuiești, ai un fler anume și simți imediat ceea ce e doar ideologie. Statele care nu au trăit sub comunism nu au acest exercițiu, de a vedea ce este dincolo. Cei care au fost sub comunism știu și simt mai bine.

-Mai exact, concret, cum ar putea societatea să se schimbe la noi? Mulți cetățeni spun, de exemplu, că nu îi afectează cu nimic faptul că două persoane de același sex se vor căsători.

Alexandra Calistru: Dreptul la conștiință, la libertate religioasă vor fi grav restrânse. Vedem în exemplul Suediei, unde preoții sunt obligați de către stat să oficializeze căsătorii între persoane de același sex. Afirmația celor care spun că pe noi nu o să ne afecteze cu nimic faptul că două persoane vor să își unească destinele, este de fapt o reeducare a populației – pentru că va trebui să acceptăm acest lucru! – care o să ducă la o restructurare începând de la educație, trecând și prin instituțiile religioase. Toată lumea va fi afectată, fiind vorba despre o instituție fundamentală, aceea a căsătoriei, de fapt toată societatea va trebui să se schimbe, conform acestui nou sistem de valori. Acest nou sistem de valori va fi impus în educația copiilor, în final va ajunge și ca o restrângere a libertăților religioase și de conștiință. Atât timp cât valorile tale nu pot fi exprimate public și, dimpotrivă, sunt înlăturate din discursul public ca fiind discurs al urii și scoase în afara legii, nu mai putem vorbi de libertate de exprimare și libertate de conștiință.


"O problemă de atâta finețe cum este căsătoria nu poate fi hotărâtă de politicieni. Trebuie să cunoști părerea poporului"
 

-Și totuși, asistăm din plin, în spațiul public, la acuzații de discurs al urii, de discriminare...

Alexandra Calistru: Deoarece, atâta vreme cât nu există un argument clar pentru a te adresa oponenților tăi, există și alte tehnici, cum ar fi etichetarea. În momentul în care etichetezi faci un atac la persoană și subminezi tot ceea ce poate să spună persoana respectivă, indiferent de validitatea argumentului. Ataci persoana și pui o etichetă, discreditând în fața tuturor. De aici pornesc acuzele de homofob, discurs al urii, fanatism religios, taliban creștin etc. Va fi afectat sistemul de educație, tot pe motivul discriminării. Dar e foarte important de precizat că noi nu luptăm împotriva unor oameni, ci apărăm valorile noastre în fața unor ideologii. La fel cum au fost acuzații că scoatem în afara legii familia monoparentală. Familia - sub toate formele ei - este apărată în România, și în Constituție și în Codul Civil. Demersul cetățenesc vizează strict întemeierea familiei prin căsătorie, art. 48 din Constituție.

-Urmează, așadar, un vot în Senatul României pentru ca referendumul să se poată desfășura.

Alexandra Calistru: Practic, în toamnă urmează votul în Senat, inițiativa a trecut de Camera Deputaților. Totul este în legalitate perfectă, Curtea Constituțională nu a identificat nicio discriminare, inițiativa este perfect legală. Apoi se va stabili data referendumului.

-De ce ar trebui să iasă oamenii la vot?

Alexandra Calistru: În România există alegeri. Alegerile reprezintă un eveniment foarte important, la care cetățenii trebuie să decidă asupra unor lucruri foarte complicate, cum ar fi programe de guvernare, să evalueze competența reprezentanților politici. Acum, însă, cetățenii trebuie să își spună părerea despre viața de zi cu zi a lor. E ceva foarte important, intim. Dacă cetățenii nu pot să își exprime părerea asupra unui lucru atât de important, care ține de realitatea lor zilnică, cum este căsătoria, cum putem să lăsăm în mâinile cetățenilor un lucru atât de complex cum sunt alegerile parlamentare? Pentru oameni este firesc să se poată exprima în privința unui lucru atât de firesc.

Adrian Boțan: Eu cred că o problemă de atâta finețe cum este căsătoria, care ține de viața de zi cu zi, nu poate fi hotărâtă de politicieni. Trebuie să cunoști părerea poporului. Numai în felul acesta o astfel de problemă poate fi rezolvată. Este dreptul și datoria noastră. Iar modul cel mai democratic în care o putem face: prin referendum.

 

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Florentina Tonita

Umanitatea înduioșătoare a lui Petre Roman care calcă în picioare drama unui mare poet român. Și un botoșănean din umbra istoriei!

Duminică, 24 Septembrie 2017
1451

La mijlocul lunii septembrie, presa din România prelua și comenta, în acorduri mai mult mai puțin vehemente, un document declasificat de către Ministerul Apărării Naționale, din care...

Un pas în urma serafimilor. Când tot ce e lumesc se prăbușește, rămâne Credința!

Duminică, 24 Septembrie 2017
1220

Un pas în urma serafimilor. Botoșani, ploaie rece, ora 20.00. O sfârșeală de toamnă scufundată în întunericul umed și zgribulit. Sun îndelung la toate firmele de ta...

Cum l-am cunoscut pe părintele Alexa Simionov

Vineri, 22 Septembrie 2017
1256

Cartierul lipovenesc pare că sprijină, de câteva secole, partea estică a Botoşanilor, ca şi cum oraşul are nevoie de o istorie acolo, pentru a nu sfârşi brusc. Puţină lume se aven...