Familiile angajaţilor cu salariul minim nu au avut un trai decent în niciun an după 1989

Dacă în UE o persoană din patru este expusă riscului de sărăcie şi excludere socială, în trei state membre mai mult de o treime din populaţie este expusă acestui risc: România (40,2%), Bulgaria (40,1%) şi Grecia (36%). La polul opus, cel mai mic risc se înregistrează în Cehia (14,8%), Suedia (16,9%), Olanda (17,1%), Finlanda (17,3%) şi Danemarca (17,8%)

Familiile angajaţilor cu salariul minim nu au avut un trai decent în niciun an după 1989

Din 1989 până în prezent, familiile care au câştigat doar salariul minim pe economie plus alocaţia copiilor n-au avut în niciun an un trai decent, fiind mereu la limita subzistenţei, arată un studiu al Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) consultat de MEDIAFAX.

Cercetătorii ICCV au luat în calcul o familie medie în care părinţii au câştigat doar salariul minim pe economie în fiecare din ultimii 27 de ani plus alocaţiile a doi copii aflaţi în întreţinerea acestora. Prima concluzie a fost că totalul acestor venituri a fost întotdeauna sub pragul de 100% din necesarul unui trai decent, definit ca un nivel de la care sunt acoperite toate cheltuielile pentru un coş minim de produse şi servicii îndestulătoare.

Au fost identificate, astfel, unele situaţii „dificile, chiar alarmante”. Familia monoparentală cu unul, doi sau trei copii în întreţinere din urban „se poziţionează departe de ceea ce se poate numi coşul minim pentru o viaţă decentă. Pentru a se bucura de un minim de trai decent, o astfel de familie ar avea nevoie să-şi suplimenteze veniturile cu mai mult de 55-65%, dacă vorbim de un salariu minim pe economie şi alocaţiile celor doi copii”, arată autorii studiului. De asemenea, „familia de doi adulţi cu doi copii în întreţinere din mediul urban cu un venit format din două salarii minime şi două alocaţii de copii, de-a lungul perioadei 1989–2013, se află încă într-o situaţie economică extrem de grea”.

Potrivit ICCV, în ultimii ani, veniturile acestor familii „au scăzut chiar şi sub limita minimului de subzistenţă, începând cu anul 1992 (68,7%), continuând să scadă dramatic în 2002 (38,9%), iar în ceea ce priveşte minimul decent, el a fost în dificultate de a fi acoperit cu acest venit încă din 1990 (81,6%), ajungând la o cincime (20%) în 2000 şi continuând să se menţină la valori extrem de mici până la sfârşit. În anii 2011-2013 venitul descris mai sus nu acoperea nici jumătate din minimul decent de viaţă al anului de referinţă 1989”.

De aceea, pe termen scurt şi mediu „putem vorbi de necesarul pentru o mărire substanţială a venitului, practic dublarea lui pentru a ajunge la un trai minim decent”.

Acelaşi studiu mai arată că familia de doi adulţi cu doi copii în întreţinere din rural cu un venit format dintr-un salariu minim şi alocaţiile celor doi copii, de-a lungul perioadei 1990-2013 s-a aflat într-o situaţie materială extrem de grea. „Cu două salarii minime şi alocaţiile copiilor, familia putea acoperi o treime din minimul de subzistenţă, în intervalul 1994-2000, atingând 67% din acest minim de subzisetenţă şi aproape 60% din minimul pentru un trai decent, în 2013”.

„Aceste familii se descurcă greu, iar fiecare al doilea, al treilea ş.a.m.d. copil adânceşte starea de sărăcie în aceste cazuri”, concluzionează cercetătorii.

Conform unor date publicate de Eurostat, citate în studiul ICCV, aproximativ 40,2% din populaţia României era expusă în 2014 riscului de sărăcie şi excludere socială, situaţie care a plasat-o pe primul loc în Uniunea Europeană, în condiţiile în care, la nivelul UE, 122 de milioane de persoane, sau 24,4% din populaţie, se aflau în această situaţie. „Dacă în UE o persoană din patru este expusă riscului de sărăcie şi excludere socială, în trei state membre mai mult de o treime din populaţie este expusă acestui risc: România (40,2%), Bulgaria (40,1%) şi Grecia (36%). La polul opus, cel mai mic risc se înregistrează în Cehia (14,8%), Suedia (16,9%), Olanda (17,1%), Finlanda (17,3%) şi Danemarca (17,8%)”, se mai arată în studiul ICCV.

În prezent, necesarul de trai în mediul urban presupune un coş minim de consum a cărui valoare este de 2.273 de lei pentru o familie medie formată din „2,8 persoane”, adică doi adulţi şi doi copii aflaţi în întreţinerea acestora, arată cercetătorii de la ICCV. În mediul rural, unde o parte din produse şi servicii sunt asigurate prin funcţionarea propriei gospodării, valoarea acestui coş minim este de 1.831 de lei. Studiul mai analizează şi un alt palier de consum, cel necesar supravieţuirii fizice a familiei – coşul minim „de subzistenţă”. Acesta are acum o valoare de 1.842 de lei în mediul urban şi de 1.600 de lei în mediul rural.

 

MEDIAFAX

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri

Cerbul de Aur: 71 de artişti din 21 de ţări s-au înscris în concursul de interpretare

Duminică, 7 Iulie 2019
609

Organizatorii, televiziunea publică, au închis sâmbătă sesiunea de înscrieri pentru Concursul internaţional de interpretare al Festivalului Cerbul de Aur – ediţia 2019....

„Spider-Man: Far From Home”, al doilea film cu cele mai mari încasări de Ziua Independenţei

Duminică, 7 Iulie 2019
457

Pe 4 iulie, filmul regizat de Jon Watts, al şaptelea al francizei, a generat încasări de 25,2 milioane de dolari, potrivit Variety. Sursa: News.roCiteste mai mult AICI

Un tată a înălţat o dronă pentru a-şi fotografia copiii aflaţi pe plajă. La scurt timp după aceea a avut parte de un moment de infarct: „A fost un moment de la Dumnezeu”

Sâmbătă, 6 Iulie 2019
2994

În apă se aflau, în acel moment, cinci persoane, printre care trei sunt copiii lui Dan Watson, operatorul dronei, potrivit unui articol publicat pe platforma MSN News.Pe aceeaşi plaj...