Numărul regiunilor de dezvoltare cu care România intră în topul 20 al celor mai sărace zone din Uniunea Europeană a rămas la patru anul 2015, la fel ca în cei doi ani anteriori (au fost cinci în anul 2012).
Potrivit cursdeguvernare.ro, în ultimii patru ani, evoluţiile PIB pe locuitor calculate de Eurostat la paritatea puterilor de cumpărare în raport cu media UE ( aflată ea însăşi în mişcare) au fost, pe alocuri, surprinzătoare în ceea ce ne priveşte şi destul de departe de percepţia întâlnită în rândul marelui public.
Explicaţia datelor prezentate până în anul 2015 este că doar acum, după doi ani şi cu calculele de rigoare a repartizării PIB în profil regional, au rămas definitive valorile comunicate la mijlocul săptămânii de către Eurostat.
Cu posibilităţi în mod obiectiv mai reduse de mobilitate, regiunea de Sud-Vest nu a reuşit să evadeze din statistica regiunilor codaşe la nivel European. Nu doar că a bătut pasul pe loc, dar a înregistrat, chiar, un mic regres în ultimul an analizat.
Apropo de Vest, datele prezentate arată o scădere greu de explicat pe parcursul ultimilor trei ani a nivelului de trai in această regiune, în pofida investiţiilor favorizate de proximitatea cu centrul Europei.
Dar cea mai mare problemă o avem cu regiunea de Nord-Est (a se citi Moldova, fără Vrancea şi Galaţi). Ea se plasează cu circa 50% sub Ardealul vecin şi se află la exact 25% în raport cu Bucureştiul ca nivel al PIB/locuitor. Ceea ce face critică dezvoltarea infrastructurii pe traiectul Târgu-Mureş – Iaşi, deoarece Suceava – Bucureşti nu pare să fi ajutat prea mult, mai scrie sursa citată.
