Aspirina, "pastila minune", este văzută în rândul populaţiei ca un medicament cu efecte benefice asupra sănătăţii, care administrat în mod corespunzător face chiar miracole prin modul în care funcţionează. Mai exact, aspirina este cunoscută pentru faptul că fluidizează sângele şi previne formarea cheagurilor în artere, însă în acelaşi timp administrarea acesteia duce la subţierea sângelui ce favorizează apariţia hemoragiilor. Din acest punct ia naştere o dilemă - în cazul căror pacienţi reducerea riscului cardiovascular ar depăşi riscul de apariţie al hemoragiilor care să pună viaţa în pericol şi cum trebuie administrată aspirina pentru a avea un efect benefic?
 
Există credinţa în rândul populaţiei că aspirina luată preventiv de către pacienţii fără probleme de sănătate ar ajuta la reducerea şanselor apariţiei evenimentelor cardiovasculare. Această percepţie este însă demontată de o meta-analiză publicată în luna decembrie a anului trecut în „European Heart Journal” care a adunat date din 11 studii la care au participat 157.248 de persoane, fiind vorba despre pacienţi urmăriţi în medie timp de şase ani. Rezultatele studiilor arată că administrarea aspirinei ajută la reducerea fenomenelor de natură cardiovasculară, însă în acelaşi timp creşte şi riscul de sângerare majoră. Astfel, a fost evidenţiată lipsa beneficiului aspirinei în scăderea mortalităţii, în acelaşi timp crescând efectele adverse asociate cu administrarea medicamentului. „Această meta-analiză a 11 studii în care au fost incluse peste 157.000 de persoane fără istoric de boală aterosclerotică a demonstrat că aspirina nu a fost asociată cu o reducere a riscului de mortalitate de la niciuna dintre cauzele de deces pentru care s-au luat măsuri principale de prevenire. Lipsa de beneficii a fost evidentă chiar şi la diabetici şi la pacienţii cu risc cardiovascular crescut”, au precizat autorii în cadrul studiului. Material complet pe Ziarul de Iași...