În cea de a 45-a zi de la primul caz de infectare confirmată cu noul coronavirus, România pare a fi una din țările care demonstrează că deși întreaga lume se confruntă cu Covid-19, nu toate țările sunt afectate în același mod.
Datele făcute publice în fiecare zi de comunitatea geo-spatial.org, care conțin cifre oficiale din toate statele Europei, arată că România este foarte departe de numărul de cazuri înregistrate în celelalte state UE, și face parte dintr-un grup restrâns de state în care impactul Covid- 19 a fost minim, alături de Bulgaria și Ungaria.
Pe de o parte, este foarte clar că România a luat măsuri dure exact la timp, ceea ce face ca la 43 de zile de la primul caz oficial, țara noastră să aibă raportate aproximativ 4.700 de cazuri. Mult mai puține decât cele 20.000 de cazuri raportate în Marea Britanie, în aceeași zi de referință(43).
Și tot în aceeași zi, ziua 43 de la startul epidemiei, au fost raportate 35.000 de infectare în Franța, 40.000 în Germania, 60.000 în Italia sau 70.000 în Spania.
Pe de altă parte însă, toate aceste date statistice au stârnit multe semne de întrebare în comunitatea științifică.
În aceste condiții, cercetătorii de la Universitatea din Gand (UGent), Belgia, au început să studieze foarte serios de ce impactul noului Covid - 19 este mai mare în Europa de Vest, și aproape nesemnificativ în unele țări din Europa de Est. Așa au ajuns la concluzia că noul coronavirus face mai multe victime în anumite țări din cauza diferenței genetice dintre locuitori, scrie publicația belgiană Le Soir.
Aceasta ar explica, spun ei, de ce țările scandinave sau cele din Europa de Est par mai puțin afectate decât alte regiuni ale lumii.
În țările scandinave, numărul de morți este mult mai mic decât media și în țările din Balcani numărul deceselor este de asemenea foarte scăzut. În schimb, Covid-19 a lovit dur nordul Italiei, Spania și New Yorkul. Limbourg și Hainaut, în Belgia, au fost de asemenea foarte afectate, scrie publicația belgiană.
Cercetătorii belgieni de la UGent cred că impactul coronavirusului este determinat de anumite caracteristici genetice: ei au găsit o legătură evidentă între o genă (ACE1) și dezvoltarea Covid-19.
Potrivit cercetătorilor, cu cât mai mulți cetățeni au polimorfism D, polimorfismul fiind o variație între indivizi a secvenței de gene, al genei respective, cu atât a fost mai mic numărul de decese în acea țară.
“În general, cu cât mergem mai spre estul Europei, cu atât este mai curent polimorfismul genei ACE1”, explică profesorul Joris Delanghe pentru Le Soir, care mai adaugă că “în același timp, vezi că gravitatea epidemiei de Covid-19 scade pe măsură ce treci din Europa occidentală în Europa centrală și de est”.
“Până la 41% din diferențele de contaminare între țări se pot explică prin frecvența acestui polimorfism particular. Cercetătorii au găsit informații în bazele de date științifice privind frecvența fiecăruia din aceste polimorfisme în rândul populației în 25 de țări din Europa, din Orientul Mijlociu și din Africa de Nord. Când au comparat aceste date cu cele ale Universității John Hopkins privind numărul de infectări și de decese în aceste țări, au găsit o asociere evidentă pentru una din aceste gene, gena ACE1”, scrie Le Soir.
Sursa: Le Soir.be