Intervenţia a constat în înlocuirea valvei mitrale cu o proteză şi montarea a trei by-pass-uri aortocoronariene pentru revascularizarea muşchiului cardiac. Actriţa Cristina Stamate avea de 71 ani, suferea de insuficienţă mitrală şi cardiopatie ischemică, afecţiuni grave ale inimii.
Cardiopatia ischemica este boala coronariana ischemica cea mai frecventa si cea mai importanta cauza de deces pe plan mondial. In statisticile actuale ale ministerului sanatatii figureaza aproximativ un milion de romani cu cardiopatie ischemica. Este o afectiune cronica a inimii care se caracterizeaza din punct de vedere clinic prin dureri toracice, dureri cu caractere tipic.
In limbajul obisnuit este echivalenta, deseori, cu angina pectorala sau cardiopatia ischemica dureroasa, conexiune care este incorecta din punct de vedere stiintific si care poate genera confuzii periculoase. Este apreciata o boala preponderent masculina, ceea ce este de asemenea eronat. Este considerata fatalist si de asemenea, gresit, o boala predilecta a varstei inaintate.
Cardiopatia ischemica este suferinta cardiaca generata de ischemie, adica mai simplu de scaderea irigatiei, a fluxului de sange in miocard (muschiul inimii, structura sa esentiala). Aproape intotdeauna ischemia se produce din cauza stenozarii, a micsorarii calibrului arterelor coronare mari, prin formarea in interiorul peretilor lor a placii aterosclerotice.
Inima este irigata de trunchiul coronar stang (care este format din artera descendenta anterioara si artera circumflexa) si artera coronara dreapta, fiecare dintre ele dand numeroase ramuri.
Stenoza (obstructia, obstacolul) se poate forma pe o singura artera principala (stenoza unicoronariana), pe doua sau trei artere (stenoza bicoronariana sau tricoronariana). Stenoze unice sau multiple se pot dezvolta si pe ramurile coronarelor principale, toate acestea putand fi descoperite prin coronarografie. Cand stenoza depaseste 50% este vorba de o stenoza critica, iar daca ocupa mai mult de 70% din lumenul arterial, fluxul de sange devine insuficient si apar simptomele. Dar nu numai stenozele stranse sunt grave. Un mare pericol il reprezinta placa vulnerabila. In acest caz, stenoza poate fi necritica (sub 50%), dar structura placii este fragila (de regula, din cauza unui miez lipidic mare sau a fenomenelor de inflamatie locala) existand riscul sa se poata rupe. Ruptura este urmata de patrunderea sangelui la acest nivel si declansarea procesului de tromboza, care va micsora drastic diametrul arterei (uneori pana la ocluzia completa a acesteia), fenomen care duce la aparitia infarctului miocardic. O alta varianta –mai rara- de cardiopatie ischemica este produsa prin afectarea arterelor coronare mici, asa cum se intalneste la diabetici sau hipertensivi. Este adevarat ca simptomul clinic principal al cardiopatiei ischemice este durerea, care poate aparea in crize repetate, cu caracter tipic si care dureaza cateva minute in angina pectorala sau peste 15 minute in infarctul miocardic.
Fara durere
Exista si forme de ischemie nedureroasa, la care pericolul fenomenului in sine se asociaza cu riscul nedetectarii la timp. Cardiopatia ischemica nedureroasa presupune aceeasi suferinta a miocardului (care nu apare manifesta prin durere, dar este evidenta prin investigatii) si prezinta mai multe forme: ischemia silentioasa tranzitorie sau stabila, insuficienta cardiaca de natura ischemica, aritmii (tulburari de ritm si de conducere) de cauza ischemica si cel mai tragic moartea subita coronariana.
