Dincolo de majorări salariale și eliminări de taxe, parlamentarii au mai avut în 2016 și alte preocupări legislative, pregătite să fie aprobate în acest an, unele dintre ele absolut originale.

Unul dintre cele mai ciudate proiecte depuse în 2016 constă în organizarea unei structuri militare, denumite Garda Națională a României, în subordinea Parlamentului. Noua structură militară ar urma să fie condusă de un inspector șef numit de Biroul Permanent al Senatului, al cărui președinte este chiar președintele Senatului. Garda Națională a României va avea în compunere atât forțe terestre, cât și forțe aeriene. Forțele terestre vor fi alcătuite din opt brigăzi de infanterie sau brigăzi mecanizate, o brigadă de geniu și o brigadă de artilerie terestră după standarde NATO, organizate pe câte șase batalioane.

Forțele aeriene ar urma să fie alcătuite din opt baze de elicoptere, dotate cu elicoptere de luptă și avioane de transport, precum și cu avioane de vânătoare, care, potrivit proiectului, trebuie să fie “de producție autohtonă”, organizate pe escadrile, patrule și celule.

Parlamentarii mai propun înființarea, cu bani de la buget, a Panteonului României, care ar urma să fie construit pe un teren al primăriei Capitalei și ar avea costuri estimate la circa 20 de milioane de euro. În 2009 proiectul fusese anunțat și susținut de membri ai Academiei Române, care dădeau asigurări la vremea respectivă că vor strânge din donații banii necesari, dar după mai bine de șapte ani parlamentarii PSD propun ca Panteonul să nu mai fie realizat din donații, ci costurile înființării acestuia să fie suportate din fondurile bugetare alocate Ministerului Culturii și Parlamentului.

În seria inițiativelor concepute pentru a da expresie unor sentimente patriotice se înscrie și proiectul prin care se propune reintroducerea infracțiunii de "ofensă adusă însemnelor naționale". Prin inițiativa legislativă se propune ca orice manifestare prin care se exprimă dispreț pentru însemnele României să fie pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, iar manifestarea prin care se exprimă dispreț pentru emblemele sau semnele de care se folosesc autoritățile să fie pedepsită cu închisoare de la 3 luni sau 1 an sau amendă. Potrivit definiției din proiect, prin acest tip de dispreț se înțelege "a) lipsă de considerație sau stimă; b) sentiment prin care se judecă un lucru ca fiind nedemn de atenție; c) defăimare". Incriminate vor fi "faptele săvârșite în public prin care se exprimă dispreț", conform proiectului. Senatul a adoptat proiectul de lege, iar Guvernul s-a arătat de acord cu reintroducerea acestor pedepse.

Parlamentarii s-au gândit că ar fi cazul să fie și mai miloși cu infractorii și, arunând în față ideea că astfel vor rezolva supraaglomerarea din închisori, au propus ceva inedit: clemența acordată persoanelor care au încălcat legea prin infracțiuni de genul evaziunii fiscale și spălării de bani, dacă acestea "regretă efectiv". Noțiunea "regretului efectiv" este propusă să fie introdusă în Codul Penal, ca factor care va înlătura răspunderea penală a persoanei care a încălcat legea.

În proiectul la care s-a gândit un parlamentar pentru a-l propune colegilor săi, "regretul efectiv" este definit ca fiind acea situație în care, cumulativ, persoana care a comis pentru prima dată o infracțiune denunță acest lucru de bunăvoie, recunoscându-și vinovăția, în care contribuie efectiv, prin denunț, la descoperirea faptei, în care, de la momentul faptei, a trecut cel mult 2/3 din termenul de prescripție, în care persoana care a comis infracțiunea repară sau compensează prejudiciul cauzat, dar și în care contribuie la "stabilirea împrejurărilor săvârșirii și aflarea adevărului".

Parlamentarii s-au gândit însă și la înființarea de cazinouri, restaurante și cluburi, scutite de taxe și impozite, deci cu prețuri mai mici. Cazinourile, hotelurile, restaurantele, cluburile și alte structuri cu activități de agrement, dar și magazine, amplasate pe insule, grinduri și suprafețe rezultate din modificări naturale ale teritoriului ori prin amenajare hidrotehnică trebuie scutite de taxe și impozite, inclusiv de aplicarea TVA, sau să achite taxe mai mici, propune un proiect de lege depus la Parlament pentru noua sesiune. Inițiativa legislativă modifică sistemul de facilități fiscale, cu argumentul că va crea un cadru legal stimulativ pentru dezvoltarea unor activități economice pe anumite terenuri, cu specific aparte.

Aleșii neamului nu au putut să nu se gândească și la ce poziții vor ocupa după activitatea în Parlament, pentru care  și-au votat deja pensii speciale, așa că au propus să devină automat funcționari publici, chiar și dacă au fost colaboratori ai fostei Securități. Proiectul de lege, inițiat în acest scop, prevede ca, după terminarea mandatului de deputat sau senator, parlamentarii să intre de drept și fără concurs în categoria funcționarilor publici și în cea a înalților funcționari publici, putând fi astfel numiți în funcții de prefect, subprefect, secretar general de minister sau al Guvernului. Citeste material complet pe Profit.ro...