Dacă vrem un sistem de sănătate corect, în care să nu se moară cu zile, ne trebuie un corp medical excelent pregătit și plătit corespunzător, orientat către binele pacientului, în spitale dotate cu tehnică modernă, cu săli de operație în care să nu plouă. Și un act medical care să nu funcționeze pe bază de plicuri, de influențe sau de conjuncturi politice. Plus eradicarea corupției din toate sectoarele.
Dacă vrem mai mult de 4-5 sute de kilometri de autostradă, trebuie să începem cu licitații corecte. Avem nevoie de profesioniști și de instituții de control care să acționeze la timp și care să monitorizeze cheltuirea banilor și să pedepsească prompt fiecare derapaj. Plus smulgerea din rădăcini a corupției din toate structurile.
Dacă ne dorim un sistem de educație eficient, pornim de la salariile decente ale profesorilor, apoi reformarea și împrospătarea sistemului de învățământ, criterii stricte de admitere la facultate pentru a asigura asfel o elită universitară și pentru a reda prestigiul pierdut al diplomelor. Plus eliminarea corupției de la toate nivelurile.
Dacă strigăm după o administrație corectă, trebuie să așezăm pe fiecare scaun oameni necorupți și necoruptibili, buni profesioniști, selectați în baza unor criterii stricte în funcție de domeniul de activitate, fără carnet de partid și în afara oricărei structuri politice. Plus eradicarea corupției și eliminearea birocrației din toate birourile.
Asta credeam noi că avem de făcut în România.
Doar că, zilele trecute, aflam cu stupefacție că lucrurile nu stau nici pe departe astfel. Un domn parlamentar ne transmite tranșant ce avem de făcut. Reluăm, așadar, mesajul onor parlamentarului român Remus Borza (ALDE): "Dacă doriți să avem un sistem de sănătate corect în care să nu se moară cu zile, dacă doriți să avem mai mult de 4-5 sute de kilometri de autostradă, dacă doriți să avem un sistem de educație eficient, dacă doriți să avem o administrație corectă, trebuie să acceptăm ca acei mai puțin de o mie de demnitari să fie corect retribuiți".
Un parlamentar care declară senin, de la aceeași tribună, că odată cu mandatul de deputat este "silit să câștige de 200 de ori (!!!!) mai puțin" decât câștiga înainte de a fi ales.
Astăzi, ca parlamentar, câștigă 1000 de euro. Așadar, de 200 de ori 1000 de euro câștiga un om de la care astăzi așteptăm să manifeste înțelegere față de bătrânii ce supraviețuiesc și cu mai puțin de 100 de euro pe lună. Sau să înțeleagă de ce un proaspăt absolvent de facultate nu poate trăi cu un salariu de 250 de euro, care dacă mai are și vreun copil ajunge să își târâie zilele, iar dacă mai aduce pe lume și un al doilea prunc atinge pragul sărăciei. Găsim aici profesori, funcționari, ingineri… Oameni care, în propria țară, au dreptul la muncă și la salariu decent.
Și așteptăm ca un parlamentar să fie preocupat de soarta românilor care vor să muncească aici, acasă, în țara lor.
Doar că pe onor parlamentarul îl preocupă dreptul la muncă, însă nu îl doare decât… nedreptatea strigătoare la cer la care este supus! Dacă mai aveți putere, citiți și vă minunați: "Este un drept constituțional dreptul la muncă. Dacă eu pot să fac față și mandatului de parlamentar, și mandatului de membru în CA sau AGA sau de membru într-o profesie liberală, de ce trebuie să intervenim? Pentru că ținând într-o stare de iobagie parlamentarul îl vulnerabilizăm la corupție. Nimeni nu poate să trăiască din mai puțin de 1000 de euro, cât avem noi acum".
Mai citim o dată: "Nimeni nu poate să trăiască din mai puțin de 1000 de euro, cât avem noi acum!"
Deputatul ALDE Remus Borza nu s-a oprit aici. După câteva zile a mai dat o lovitură de imagine: cine va accepta să lucreze pe acești bani (1000 de euro!) nu poate fi decât "mediocru sau hoț!"
Logica alesului nostru depășește toate limitele umane ale înțelegerii: "La o mie de euro nu vor veni niste buni profesionisti sau niste oameni de moralitate sa lucreze. Trebuie sa acceptam, daca vrem sa avem pretentia ca traim intr-o democratie, intr-un stat de drept si intr-o economie de piata, sa ne onoram cum se cuvine corpul demnitarilor".
Și lovitura de grație, dacă mai suporți, popor român: "Trebuie sa acceptati ca, la nivelul asta redus de salarizare, vor intra in sistemul public, in corpul demnitarilor, doar mediocrii sau hotii".
Pentru nesimțirea de a-ți plăti parlamentarul cu infima sumă de 1000 de euro, rușine să-ți fie, alegător român!
Pentru să nu ai fost în stare să fii unul dintre "mediocrii și hoții" care ar putea câștiga 1000 de euro în Parlament, rușine să-ți fie, român neputincios!
Pentru că mai crezi că valorile tale înseamnă cultură, educație, umanitate, generozitate, rușine să îți fie, român nerecunoscător!
Iar dumneavoastră, domnilor demnitari, aleși, politicieni, supereroii timpurilor și salvatorii neamurilor, luați aminte la omul din fața voastră. Vine o zi în care va trebui să întindeți o mână și nu veți avea putere să o faceți. Ca în pilda lui Bruno Ferrero:
Odata, un ministru sedea pe marginea unei fantani arteziene. Din neatentie, aluneca inauntru. Unii dintre trecatori inaintara si ii intinsera mana, spunandu-i:
-Da-mi mana, omule!
Dar politicianul nostru nici nu voia sa auda de aceasta si nu intindea nimanui mana. In acea clipa trecu pe acolo un om care-si croi drum prin multime si zise:
-Prieteni, ministrul nostru a invatat de mic doar verbul a lua; nu stie insa verbul a da.
Si spunand acestea, ii intinse mana.
-Buna ziua, Excelenta Voastra; luati-ma de mana.
De indata, ministrul prinse de mana pe acel om si iesi din apa.