Pentru CE și împotriva CUI ne revoltăm?

Orice revoltă este constructivă dacă ea se dovedește a fi un pas înainte. Însă atunci când ne revoltăm arbitrar, părtinitor sau purtând stindardele unor cauze strâmbe, nu facem decât să lovim în puținii oameni buni care rezistă în sistem. Avem cu adevărat nevoie de o reală reformă în educație, însă nimeni nu pare să își asume schimbarea. Iar schimbarea nu vine pe rețelele de socializare...

Pentru CE și împotriva CUI ne revoltăm?

Natsume Soseki, creatorul romanului modern japonez, scria în 1914 despre individualism, încredere în sine, onestitate şi realizarea potenţialului individual în societate. "S-ar dovedi o nenorocire de o viaţă dacă nu ai lupta până când descoperi o ocupaţie care ţi se potriveşte perfect, aşa încât să poţi să te stabileşti acolo unde poţi să-ţi dezvolţi individualitatea. Cu toate acestea, dacă societatea permite ca individualitatea ta să fie respectată, este firesc ca tu să recunoşti alţi indivizi şi să respecţi înclinaţiile lor. În primul rând, dacă vrei să-ţi dezvolţi individualitatea, trebuie, de asemenea, să respecţi alţi indivizi. În al doilea rând, dacă vrei să-ţi foloseşti puterea, trebuie totdeauna să fii pregătit să îndeplineşti obligaţia ce o însoţeşte".

Mi-am amintit cuvintele lui Natsume Soseki în contextul ultimelor zile, cu evenimente care au adus multă și grea tulburare în rândul opiniei publice, cu oameni care au reușit să producă așa-zise revolte pornind de la opinii individuale pe care le-au transmis unor grupuri mai mari sau mai mici.

Cazul profesoarei care a fost "dată afară din învățământ" este cunoscut de toată lumea, în primul rând datorită (sau din cauza!) presei care a transferat subiectul în sfera politică, fără a prezenta situația în concretul său firesc. Pentru că ce i s-a întâmplat profesoarei de limba română din București se poate multiplica de zeci, de sute de ori la nivelul învățământului românesc. Este vorba despre un post de suplinitor cu valabilitate pe parcursul unui an, post care a fost solicitat la pretransfer. Nu discutăm aici dacă e drept ce se întâmplă, dacă e corect cum se precedează, ci reținem un singur aspect: dacă acesta este motivul pentru care profesoara de română "a fost dată afară" (în condițiile în care doamna știa că nu are garantat acest post și în anul școlar 2017-2018), ziarele ar trebui să vuiască în dreptul fiecărui suplinitor care trece prin astfel de proceduri, în fiecare an. Așadar, nu despre asta este vorba.

O "popularitate" stârnită la momentul potrivit. Doamna Cristina Tunegaru, cunoscând situația în care se află, a prezentat, în urmă cu câteva săptămâni, un autodenunț pe care îl reluăm aici:
 

"Autodenunț:

Subsemnata, profesoară de română, declar că nu respect, în mod premeditat, programa școlară de limba română, asemenea unui element dușmănos: nu citesc cu elevii mei poeziile de Eminescu, „Amintirile” lui Creangă, baladele populare, pastelurile de 150 de ani, nuvelele lui Slavici; nu dictez comentarii, nu arunc în brațe interpretări și nu le cer să învețe pe dinafară teorie literară despre genuri și specii. Declar de asemenea că, în schimb, citesc cu elevii mei poezii frumoase de Magda Isanos sau Tudor Arghezi, texte din literatura universală ca „Micul Prinț” sau „Cartea junglei”, fragmente din marii autori ai literaturii universale ca Cervantes sau Shakespeare, exersăm lectura activă, ne exprimăm opiniile, le motivăm, învățăm să fim sinceri, asertivi.
Fac cunoscut că nu voi respecta nici viitoarea programă care îmi cere să selectez numai texte ale autorilor români clasici menționați mai sus. Voi continua să propun elevilor mei numai lecturi care să-i atragă spre literatură, să sădesc în ei o sămânță de bucurie a lecturii.

Recunosc că lucrez cu elevii mei mai ales exerciții de gramatică normativă pentru învățarea scrierii corecte, că sar peste noțiuni de gramatică teoretică pentru care elevii mei nu sunt pregătiți la un moment dat.

Pentru că eu cred că educația se face prin motivare pozitivă, bucurie, joc, stârnirea curiozității, prin colaborare și comunicare vie între profesor și elev într-o limbă actuală și pornind de la ceea ce-i este cunoscut și drag copilului, prin deschiderea spre cultura națională și universală".


Un (autod)enunț care, în mod normal, stârnește patimă, simpatie, solidaritate din partea părinților, a elevilor, din partea celor mulți care reclamă un sistem educațional diform, învechit, încremenit în tipare. Avem cu adevărat nevoie de o reală reformă în educație, însă nimeni nu pare să își asume schimbarea. Asta o știm, s-a scris și se va mai scrie mulți ani de acum înainte.

Însă doamna profesoară nu s-a revoltat de la început. A vrut să fie parte a sistemului, i-a respectat regulile înclusiv atunci când a acceptat postul de suplinitor pe parcursul unui an școlar. Mai mult, în 2017, la Editura Paralela 45, doamna profesoară a publicat o culegere destinată elevilor, cu un mesaj mai mult decât încurajator (și vandabil): "Lucrare elaborată în conformitate cu programa școlară în vigoare"! Este vorba despre "Evaluarea Nationala 2017. Limba si literatura romana. Clasa a VIII-a. Initiere. Notiuni teoretice si aplicatii. 60 de teste, dupa modeluL M.E.N.C.S.". Așadar, apare firesc întrebarea: ne revoltăm cu adevărat sau doar atragem atenția pe Facebook?

Printre cei care au comentat pe rețelele sociale situația profesoarei scoasă din sistemul de învățământ se află și Paul Cernat, publicist, critic literar și eseist român contemporan. Iată punctul dumnealui de vedere: "Cum poți să arunci în derizoriu ideea de reformă a învățămîntului de limba și literatura romană. Dna Tunegaru, cunoscută pentru opiniile didactice radical-(pseudo)reformiste, își afirmă din nou, cu mare succes pe fb, nesupunerea civilă față de canoanele programei școlare. Foarte frumos, deși cam iresponsabil și imatur; unele idei sînt generoase, pasiunea „motivațională” și entuziasmul așijderea, iar școala noastră are destule bube. Am remarcat cu justificată emoție gustul pentru ”poeziile frumoase” și ”sădirea în elevi a unor semințe de bucurie a lecturii”... Problema e că nu bieții clasici sînt de vină pentru felul în care au fost compromiși de diferiți taxidermiști, după cum nici elevii nu sînt de vină că profesoara lor le induce propriile resentimente față de clasicii în speță, în ideea că știe cel mai bine ce e cool (și merită predat) și ce nu. Dar dna Tunegaru și cei care-o admiră merg, în privința clasicilor, pe raționamentul că, dacă te doare capul, mai bine-l tai decît să te tratezi".

   
Orice revoltă este constructivă dacă ea se dovedește a fi un pas înainte. Însă atunci când ne revoltăm arbitrar, părtinitor sau purtând stindardele unor cauze strâmbe, nu facem decât să lovim în puținii oameni buni care rezistă în sistem. Și ne referim aici la profesorii care știu să le ofere elevilor materia potrivită pentru a face față cerințelor stabilite în cadrul evaluărilor. Acei profesori care își învață elevii să învețe, care le imprimă un mod de a gândi eficient, creativ. Cunosc profesori în Botoșani care respectă programa, asigurându-le astfel elevilor confortul unui succes meritat, dar care știu să îi și motiveze prin lectură, care ies din rigorile școlii provocându-i să privească spre autori contemporani, spre cărți potrivite vârstei. Desigur, un astfel de profesor nu va avea niciodată mii de like-uri și nu va stârni revolte dacă mâine cineva îl va marginaliza.

Un profesor care își asumă rolul în viitorul unui copil va ști că, precum spunea Soseki în urmă cu un secol, "dacă vrei să-ţi foloseşti puterea, trebuie totdeauna să fii pregătit să îndeplineşti obligaţia ce o însoţeşte". Doamna Tunegaru a ales să fie o individualitate, să își folosească puterea, însă nu s-a gândit nicio clipă la miile de profesori care rezistă în sistem și care se străduiesc să îl schimbe din interior formând oameni care să gândească, capabili să aibă opțiuni, să facă alegeri potrivite. Pentru asta, însă, acești elevi trebuie să treaca examenele. Cu Eminescu și Creangă!
 

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Florentina Tonita

ENESCU 136. Cultura de partid și stropșeala gratuită

Vineri, 18 August 2017
1523

În urmă cu 136 de ani, pe 19 august 1881, se năștea la Liveni George Enescu. Geniul care și-a venerat mama, casa, pământul. Românul care și-a părăsit țara în 1946, o ...

FIXEUR, filmul de care România are astăzi nevoie!

Vineri, 18 August 2017
336

"Fixeur" e viu. Un film care iese din tiparele peliculelor românești - care agresează vizual și psihic prin prim-planurile griurilor comuniste, prin zgomote de fond asurzitoare. Fil...

INTERVIU - "Nu impunem nimănui ce anume să voteze, ci dorim ca toți cetățenii să își spună punctul de vedere!"

Duminică, 13 August 2017
1302

Nicicând familia nu a fost mai aprig disecată, mărunțită, siluită sub lupa intransigentă a cetățeanului. Un demers al Comitetului National de Initiativă Cetățenească, susținut de Co...