Dorin Dobrincu la Întâlnirile Nordului 2018: "Niște clanuri conduc România și sunt din cu totul alt loc decât Moldova!"

Dorin Dobrincu la Întâlnirile Nordului 2018: "Niște clanuri conduc România și sunt din cu totul alt loc decât Moldova!"

Darabani, început de septembrie 2018. A cincea ediție a Festivalului Zilele Nordului, a doua ediție a Întâlnirilor Nordului. Organizator: Asociația Nord. Moderator: Ștefan Teișanu. O conferință a ideilor cu patru oameni ai Nordului – Elisabeta Lipă (multiplă campioană mondială și olimpică la canotaj), Dorin Dobrincu (cercetător  științific la Institutul de Istorie "A.D. Xenopol" din Iaşi - Academia Română, Filiala Iași), Leonard Azamfirei (rector al Universității de Medicină și Farmacie Tg. Mureș), Camelia Cazacu (fondatoare a Clubului Copiilor Români din Dublin). 

"Aducem înapoi acasă oameni ai Nordului care au înfăptuit mici miracole prin țară sau prin lume, dezbatem ideile lor despre comunitate, despre ce înseamnă a fi împreună într-o comunitate, un oraș, o regiune, o țară", atenționează Ștefan Teișanu și publicul din sala Casei de Cultură din Darabani își consumă așteptarea într-o mirată și împărțită admirație. Dintre cei patru invitați, Elisabetă Lipă pare a fi singura care le gudură orgoliul, sportivii au fost dintotdeauna mai aproape și mai la îndemâna sufletului. Chiar dacă Dorin Dobrincu este de-al lor, curat dărăbănean. Cu Camelia Cazacu, pe care o apreciază și o îndrăgesc, sunt oarecum obișnuiți, e născută în Unțeni, dar a educat vreme de aproape 20 de ani pruncii din Darabani. Pe Leonard Azamfirei aveau să îl cunoască acolo și să se lase cuceriți defintiv de discursul distinsului rector (detalii aici). O așteptare/ascultare care a meritat, aveau să spună la finalul conferinței toți cei prezenți în sală pe 1 septembrie, la Darabani!


(Ștefan Teișanu, Dorin Dobrincu, Elisabeta Lipă, Camelia Cazacu, Leonard Azamfirei)

Dorin Dobrincu este cercetător științific la Institutul de Istorie "A.D. Xenopol" din Iaşi (Academia Română, Filiala Iași) și director al Centrului de Studii asupra Comunismului și Postcomunismului, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza". Fost director general al Arhivelor Naționale ale României din 2007 până în 2012, primul care a permis accesul liber la arhivele PCR. Un cercetător, un istoric de calibru, un om al spațiului academic, așadar, pe scena Casei de Cultură din Darabani. Care, spre surprinderea tuturor, nu va ține un curs de istorie, ci unul despre oameni și implicarea lor în Cetate. Un discurs despre ce înseamnă comunitatea, despre curajul asumării și despre forța celor mulți. Pentru că Dorin Dobrincu, născut la Darabani, este unul dintre inițiatorii campaniei civice independente Moldova vrea Autostradă.

Pentru a da clipei rostul pe care îl merită, pentru că astăzi - în Moldova anului 2018 - avem nevoie mai mult ca oricând de modele de civism și de civilitate, oferim cititorilor Știri.Botoșani.Ro prilejul de a afla ce avem a face atunci când nimic pare că nu mai funcționează în societate. Iar soluția este, în viziunea istoricului Dorin Dobrincu, cât se poate de clară: "Mai binele comun nu va fi posibil fără implicarea unui număr semnificativ dintre noi tocmai pentru acest bine comun!"   



Dorin DOBRINCU: "Trebuie să-i determinăm pe oameni să se implice!"

În urmă cu 11-12 ani, în România a început să se vorbească și despre autostrăzile care trebuiau să se construiască în Moldova. În anul 2018, când vorbim până la saturație despre ce am făcut noi în 100 de ani, constatăm că de fapt am făcut infinit mai puțin decât am fi putut face, am făcut și facem foarte puțin pentru regiunea Moldovei. 

Acum un deceniu și mai bine a început să se vorbească despre autostrăzi, a început să se vorbească despre studii de fezabilitate, și iată că suntem în 2018 și nu avem nici măcar un metru de autostradă, nu avem nici un studiu de fezabilitate aprobat pentru construirea celor două autostrăzi majore care trebuie să fie în Moldova. 

Iată o hartă a Europei (vezi video mai jos). Ce vedeți cu verde sunt autostrăzile din Europa. În partea dreaptă este o țară numită România. Avem o vorbă: frumoasă țară, păcat că e locuită. Adică problema este a oamenilor, a politicienilor, a locuitorilor. De ce avem așa puține autostrăzi? La vest de România este o țară care se numește Ungaria. Care are acum un regim politic problematic, ca și la noi, de altfel, dar ei au autostrăzi care leagă toate regiunile Ungariei. Noi avem o problemă majoră, și anume România are munți în mijloc. 

Pentru că în Moldova nu avem nici măcar un metru de autostradă, ne-am adunat cei care aveam idei asemănătoare și am pus bazele unei asociații, Moldova vrea autostradă

Nu mai așteptăm să ne facă cineva: Guvernul de la București, marțienii ș.a.m.d. Noi vrem să facem asta într-un mod creativ, punând presiune pe de o parte pe guvern, pe autorități, și pe de altă parte ducând o campanie de conștientizare în rândul populației și îndemnându-i pe oameni să se implice.
 
Cei mai mulți dintre oameni sunt pasivi. Dacă s-ar face, e foarte bine, dar să facă altcineva! Din fericire, este un segment care se implică. Din păcate, se implică intermitent, iar ideea e să putem crește acest segment.

În 2017 ne-am constituit în Asociația Moldova vrea autostradă. În paralel cu noi a apărut un alt grup la Iași, Împreună pentru A8. Nu ne cunoșteam de la început, dar apoi am început să colaborăm, am făcut în noiembrie 2017 o acțiune pe Ștefan cel Mare, la Iași, un lanț uman. Ne-am strâns de mână, am lansat baloane. 


Pe 19 mai 2018, la Marșul pentru Autostradă, am ajuns și la București, unde ne-au blocat. Noi eram vreo sută de mașini, 200 de oameni, jandarmii erau de două ori cât noi. Am vrut să avem această expunere în fața Guvernului. Dar ne-au dus pe străduțe, ne-au spart în două, ne-au amenințat că ne amendează, că nu avem ce căuta acolo. Am avut impresia că eram într-o țară străină. Am întâmpinat o forță numeroasă, pe străzi lăturalnice erau țestoase și mascați. Fraților, ce stat e acesta? Noi toți, cetățeni, 20 de milioane, vreo 4 milioane și ceva în Moldova, nu putem să ne spunem ofurile, să punem pe tapet acțiuni care sunt importante pentru noi, din punct de vedere al dezvoltării, din punct de vedere al deplasării în siguranță pentru oameni și mărfuri. A fost o acțiune extrem de importantă pentru că am fost pe agenda publică. 

La scut timp am fost chemați la Compania Națională pentru Infrastructura Rutieră, unde am avut o discuție cu președintele acestei structuri. Ne-au promis - în scris, cum am cerut - au spus că vor face până în trimestrul trei studii de fezabilitate pentru porțiunile din Autostrada A7, așa cum este cunoscută autostrada care pleacă de la Ploiești, pe la Focșani, Bacău, până la Suceava. Și pentru A8 ar trebui să avem studii de fezabilitate până în trimestrul patru al anului 2018, autostrada de la Ungheni la Tg. Mureș. Nu am lăsat lucrurile așa, am avut inițiativa de a merge la Bruxelles, acolo au fost întâlniri cu doi comisari europeni, cel care răspunde de infrastructură și turism și cu comisarul european de la dezvoltare regională, care este o româncă. Ea nu este acolo în virtutea faptului că e româncă, ci era într-o funcție europeană, este vorba despre Corina Crețu. În afara faptului că vine din partidul care guvernează România, Corina Crețu spusese în țară, la Bacău, că dinspre România nu vin proiecte europene. Important de reținut că două dintre lucrurile care circulau în spațiul public din România au fost demantelate. Unul ține de faptul că nu trebuie să avem autostrăzi în Moldova pentru că trebuie să fim o zonă tampon pentru eventualitatea unei invazii din Răsărit. Îți stă mintea în loc! Adică ții o întreagă regiune subdezvoltată pentru că dacă vine un val rusesc trebuie să ne sacrificăm. Este noaptea minții! Pe de o parte, știm foarte bine că orice viaduct poate fi distrus, pentru asta există dinamită. Și că dacă vreo să ocupi un teritoriu o faci prin alte mijloace. A doua era că - așa, conspiraționist - noi am vrea să ne dezvoltăm, dar nu ne lasă europenii. Așa se discută în birouri, în spații publice

Clar este că României îi sunt alocate fonduri pentru dezvoltare, numai că trebuie să se depună proiecte. Când vrei bani europeni trebuie să ai un proiect. Două lucruri care circulau în România și erau două minciuni grosolane care trebuiau să acopere, pe de o parte, reaua voință politică din România, apoi incompetența, mai mult, indolența unei funcționărimi distinse, pur și simplu au căzut. 

Am făcut în același timp o scrisoare către președintele României, prin care i-am expus întreaga problematică a autostrăzilor din Europa și am solicitat o întrevedere cu reprezentanții asociațiilor Moldva vrea autostradă și Împreună pentru A8 și să ia sub patronajul său construirea celorlalte autostrăzi. Noi nu suntem nici naivi, nici nu credem că poate face ceva președintele României, ne interesează ca toți care au poziții de decizie în statul român să își asume aceste proiecte. Pentru că noi le-am spus foarte clar: dincolo de faptul că au puterea, dincolo de faptul că întotdeauna sunt alte proiecte, noi credem ca aceste proiecte de dezvoltare pentru Moldova trebuie să devină realitate. 

O altă chestiune pe care cei din alte regiuni o folosesc fără reținere este că Moldova, în general, trăiește pe spatele celorlalte regiuni ale României. În anii 2012-2015, regiunea de Nord-Est, adică cele șase județe din Nordul și centrul Moldovei, au dat mai mulți bani la bugetul național decât au primit de acolo prin reîmpărțiri. Înseamnă că banii noștri, mulți, puțini, mai degrabă puțini – se duc în construirea de autostrăzi în Ardeal sau în sudul țării. 

Noi vrem să susținem în fața politicienilor drepturile regiunii noastre, dar în același timp trebuie să-i determinăm pe oameni să se implice, nu neapărat să fie activiști cu normă, ci măcar la acțiunile de genul lanțurilor umane în orașe sau într-un tip de participare cum a fost Marșul spre București. Pentru că la acel marș spre București a fost o bucurie să-i vedem alături de noi pe cei din Suceava, din Botoșani, din Vaslui, din Bacău. 

De asta e important să creștem cât mai mult coeziunea regională, pentru că sunt lucruri pe care nu le discutăm, iar acestea sunt o realitate cruntă în România și cred că trebuie să le discutăm pe față. Și anume că primează în România alianțele regionale. De ce credeți că foarte mulți bani se duc în Transilvania? De ce credeți că un județ ca Iașul sau un județ ca Botoșaniul primesc de zece ori mai puțini bani decât la alocările de la drumurile județene când se face împărțirea iarna, în ianuarie-februarie? De ce? Pentru că sunt niște clanuri care conduc România și sunt din cu totul alt loc decât Moldova. Foarte important de reținut este că fără o presiune pe politicieni, fără o alianță, în cele din urmă, între politicieni, administrație locală, administrație centrală, mediul de afaceri și societatea civilă lucrurile nu se vor schimba în bine. 

Este totuși această satisfacție că lucrurile încep să se schimbe din mai multe motive: în primul rând trăim într-o societate liberă, și sperăm să rămânem așa. În al doilea rând, oamenii comunică mai ușor, circulă mai ușor, au un alt referențial. Oamenii care au plecat în afară (iată că este și o poarte bună!) au posibilitatea de a face comparații, cum se poartă oamenii acolo, care este infrastructura din afară, care sunt drepturile lor. În primul rând, că cetățenii nu sunt supușii cuiva!   
 
Acțiunile de până acum sunt rezultatul alăturării unor oameni - nu suntem foarte mulți -, și  care nu fac asta ca parte a job-ului lor. Eu sunt istoric, cei mai mulți sunt mici oameni de afaceri sau ingineri sau economiști. Nimeni nu trăiește din construirea de drumuri, spre exemplu. Pur și simplu înțelegem importanța dezvoltării și prin autostradă. Moldova vrea autostradă își propune susținerea dezvoltării Moldovei prin inițiative legislative, prin acțiuni publice, prin alte campanii. Este vorba despre o disponibilitate a unor oameni de a se implica pe timpul și pe banii lor. Dincolo de faptul că avem cu toții interese particulare, mai binele comun nu va fi posibil fără implicarea unui număr semnificativ dintre noi tocmai pentru acest bine comun. 

 

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Florentina Tonita

Dionisie Vitcu împlinește 81 de ani. LA MULȚI ANI!

astăzi, 08:36
235

Dionisie Vitcu s-a născut la data de 15 decembrie 1937 în comuna Ibănești, județul Botoșani. A studiat la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică "Ion Luca Caragiale" d...

GABRIEL COROLEA, omul care colindă cu inima!

Miercuri, 12 Decembrie 2018
2168

Concertele organizate de el în prag de Crăciun sau în vremea Paştilor nu sunt simple adăugiri de afişe pe zidurile târgului. Copii, tineri şi bătrâni vin an de an s...

"Răul este lipsa binelui, aşa cum întunericul este lipsa luminii"

Miercuri, 12 Decembrie 2018
277

Trăim într-un enorm consum sufletesc, într-ocontinuă nefericire pe care, cu o îndărătnicie uriașă, o transformăm în boală, în cruntă suferință trupească. ...