CEZAR IVANESCU (n. 6 august 1941, Barlad - d. 24 aprilie 2008, Bucuresti)

Au trecut sase luni de cand Cezar Ivanescu a ramas fara de noi. A dus o viata de cavaler, trubadur, razboinic si rege. Cu toate acestea, Cezar Ivanescu nu a fost rapus de comunistii cranceni, nici de dusmanii ascunsi, nici de bolile sufletesti, nici de numeroasele greve in slujba unor idealuri sau impotriva unor nedreptati flagrante comuniste sau neocomuniste.

Cezar Ivanescu a fost exterminat incet, dar sigur, de un Sistem Bolnav al Sanatatii romanesti.

La sase luni de la moartea lui Cezar Ivanescu, am considerat ca este timpul sa va oferim marturii ale apropiatilor Poetului, marturii cutremuratoare, pe care multi le cunoastem inca din ziua in care Cezar Ivanescu a inchis ochii pentru eternitate.

Sunt lucruri spuse clar si raspicat mai ales de catre fiica Poetului, Clara Arustei. Este timpul ca aceste dureri sa ajunga si sub privirile publicului larg.

Vom oferi MARTURIILE CUTREMURATOARE ALE CLAREI ARUSTEI:

Luni dimineata, 21 aprilie 2008, in jurul orei 8:45, Cezar Ivanescu a ajuns impreuna cu soferul sau la Carina Ribac, nepoata sa, medic in Bacau. Cezar Ivanescu, soferul si Carina Ribac au mers impreuna la Clinica Palade. In jurul orei 9:30 Cezar Ivanescu era in rezerva, dand telefoane si facandu-si programul pentru toata saptamana, incepand cu ziua de miercuri.

In cursul zilei, inainte de efectuarea vreunor analize, Cezar Ivanescu a primit permisiunea de a consuma cafea. Tinand cont de datele particulare ale pacientului, si anume, varsta - 66 de ani; tipul interventiei: una programata pentru rezolvarea unei probleme de sanatate minore si nu a unei suferinte acute de natura a-i pune viata in pericol; de faptul ca pacientul era fumator activ, se impunea efectuarea tuturor analizelor standard preliminare unei operatii (radiografie pulmonara, serii repetate de EKG-uri, toate analizele de orientare a diagnosticului).

Din seara zilei de marti 22 aprilie, Cezar Ivanescu nu a mai luat legatura telefonic cu nimeni. In dimineata zilei de 23 aprilie a fost sunat cu mare insistenta de prietenii din tara, cat si de cei din strainatate. Nu a mai raspuns. In schimb, un element straniu este ca exista doi martori care au declarat ca cineva le inchidea apelurile telefonice, atat in seara zilei de marti, cat si miercuri.

In cursul zilei de miercuri 23 aprilie, dupa cum specifica fisa SCRISOARE MEDICALA, in fapt un bilet de transfer - Clinica Palade plasa pacientul Cezar Ivanescu aflat deja in stare foarte grava la SPITALUL JUDETEAN DE URGENTA BACAU. Diagnosticul la internare in Clinica Palade mentionat in aceasta fisa era: Hemoroizi grad IV. Prolaps hemoroidal; Cardiopatie ischemica cronica nedureroasa; Bronsita cronica tabagica. Diagnosticul la transferul din Clinica Palade catre Spitalul Judetean de Urgenta era: Hemoroizi grad IV SANGERANZI. Prolaps hemoroidal; Cardiopatie ischemica cronica nedureroasa; Bronsita cronica tabagica.

Atunci: In ce a constat de fapt interventia chirurgicala la care a fost supus pacientul? De ce la transferul din Clinica Particulara Palade starea pacientului era extrem de grava, iar diagnosticul foarte mult agravat?

La epicriza este specificat atat: In cursul zilei de 23. 04. 2008 sub o evolutie aparent simpla acuza dispnee din ce in ce mai severa si prabusirea valorilor tensionale la 80 mmHg. Se instituie terapie intensiva. Se suspicioneaza posibilitatea instalarii unui infarct miocardic si se ia decizia transferului pacientului la spitalul judetean.

F.O. nr. SC 348 cu care Cezar Ivanescu a fost transferat la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau a fost semnata doar de dr. Vasile Palade, in calitate de director al clinicii si de medic curant. De altfel situatia analizelor pare mult mai complicata. Cezar Ivanescu nu figura nicaieri ca avand o suferinta cardiaca.

Daca a fost diagnosticat, a fost diagnosticat la clinica Palade, luni 21 aprilie a.c. Si daca intr-adevar a fost diagnosticat atunci cum de s-au incumetat sa-l opereze a doua zi si facandu-i anestezie generala? Fara a se edifica asupra gravitatii suferintei cardiace, fara a-i pune in vedere pacientului ca este suferind cu inima, fara a o informa pe nepoata acestuia Carina Ribac si familia?

Toti prietenii acestuia cunosc faptul ca nu figura nicaieri ca fiind bolnav de inima, si sunt peste 15 martori care pot depune marturie. Deci, daca acel control chiar a avut loc, dr. Vasile Palade si-a asumat niste riscuri nepermise si putem crede ca de fapt a pus ulterior diagnosticul de cardiopatie ischemica nedureroasa pentru a-si acoperi cumva urmele, a justifica evolutia extrem de nefavorabila, faptul ca pacientul a fost operat fara a i se face un control cardiologic si fara a i se face investigatiile standard paraclinice absolut obligatorii unui pacient care urma a fi supus unei interventii chirurgicale, rezultate in urma carora decizia operatorie cu anestezie generala ar fi impus amanare pana la stabilizarea pacientului.

Familia a fost informata foarte tarziu, in seara zilei de 23 aprilie cum ca Cezar Ivanescu este internat la Spitatul de Urgenta Judetean din Bacau pentru ca are niste minore complicatii, fara a se specifica exact gravitatea situatiei. Ca miercuri dimineata era bine, ca s-a plimbat pe terasa, ca i-au scos pansamentul si ca spre pranz, dar fara a se specifica vreo ora i s-a facut rau si a fost dus la Spitalul Judetean de Urgenta.

Se poate presupune ca de fapt pacientului i s-a facut rau in cursul serii de marti, 22 aprilie, ca era singur, nesupravegheat si ca a fost gasit probabil dimineata in stare foarte grava. Imediat ce am aflat am plecat cu primul tren spre Bacau cu toate ca dr. Carina Ribac ma mintea in continuare, neinformandu-ma absolut deloc despre starea sanatatii sale.

La ora 4:15 - 4:20 dimineata eram deja in Bacau, la Spitalul Judetean de Urgenta. Nu m-au lasat sa intru la terapie intensiva, am reusit sa sun de la poarta si sa aflu si sa-i implor sa aiba grija de starea sanatatii sale, sa nu il lase singur. Am intrat pe la 6:30, era constient, lucid si a vorbit cu mine, avea sonda, ii faceau in continuare heparina, era cianotic, avea extremitatile reci. Intreb, dar si acuz.

Cum este posibil ca unui pacient in stare critica, sosit cu tensiunea 6 la SJU Bacau sa nu i se faca nici o investigatie [tomografie, ecografie etc.] sa fie tinut in stare critica fara sa fie anuntat un medic si un spital competent, la 2 ore de un centru universitar (Iasi)? La ora 4:30 dimineata, pe holul SJU Bacau, am intalnit un pacient care avea o fractura, acel pacient era considerat o urgenta medicala si lui i-a fost facuta o radiografie la acea ora.

Poetul Cezar Ivanescu in schimb zacea in stare critica fara ca membrii familiei sa fie lasati sa intre, fara ca sa i se acorde sau sa i se faca investigatiile necesare, zacea cu un diagnostic fals si un tratament ineficient. Ca urmare a nenumaratelor interventii telefonice facute din acel moment de prietenii lui Cezar Ivanescu din tara si din strainatate la Spitalul Judetean Bacau au inceput sa apara informatii despre starea sanatatii acestuia.

Diagnosticul pus la Spitalul Judetean Bacau era de embolie pulmonara (diagnostic acoperitor!) si tratamentul adoptat cel clasic, cu heparina. In cursul zilei de joi dimineata Spitalul Judetean Bacau nu avea un diagnostic pus ca urmare a unor investigatii medicale serioase si un tratament adecvat. Pacientul avea extremitatile reci, cianozate (degetele de la picioare, degetele de la maini, varfurile urechilor - partial), limba de culoare normala, constient, extrem de deshidratat (dupa cum declara medicul de la ATI) si avea o sonda pentru urina la al carui capat dinspre pat erau difuze picaturi de sange.

Medicul privind aceasta sonda i-a mai cerut asistentei sa-i faca inca un furosemid. Familia pacientului nu avea informatii despre starea reala a sanatatii acestuia. Prin intermediul prietenilor, familia a pus medicii de la Spitalul Judetean Bacau - Sectia Terapie Intensiva in legatura telefonica cu diversi specialisti cardiologi de marca din Iasi (prof. dr. Tinica, prof. dr. Datcu).

Doctorul de garda Dahnovici de la ATI Bacau parea complet depasit. Diagnosticul de embolie pulmonara a fost pus fara ca pacientului sa i se faca o ecografie, o tomografie sau vreun alt examen medical complex. In aceeasi zi, pacientului i s-au administrat 3 furosemide (un medicament care, conform contraindicatiilor, provoaca aritmii si scaderea tensiunii, si este total nerecomandat in cazul insuficientei renale si persoanelor in varsta), asta in situatia in care pacientul venise cu o zi inainte avand tensiunea 6.

Se pare ca nu ii faceau si altceva in afara de heparina pentru ca le era frica de o hemoragie. Acest risc este de neinteles in cazul unei interventii minore de hemoroizi.

Este de mentionat si reactia de totala consternare a echipajului Salvarii din Bacau (care s-a nimerit a fi acelasi ca in ziua anterioara, cand Cezar Ivanescu a fost transportat de la Clinica Palade la SJU Bacau), doctorita, careia ii multumesc pentru onestitate si pe aceasta cale, efectiv a strigat la mine: De ce nu ati chemat imediat SMURD-ul, ieri, imediat trebuiau chemati si trebuia efectuat un examen medical complet, imediat! Atunci am realizat, din nou, gravele erori care s-au produs si nepasarea cu care a fost tratat marele poet, poetul de geniu Cezar Ivanescu.

Diagnosticul incomplet de pe fisa de transfer dintre Clinica Palade si Spitalul Judetean de Urgenta Bacau denota ca pacientul nu a fost evaluat preoperatoriu si, in absenta unui control preoperatoriu, diagnosticul a fost pus facandu-se presupuneri (embolie pulmonara). La Spitalul de Urgenta Floreasca a ajuns in stare foarte grava, in coma profunda, semnele vitale (ritmul cardiac si respirator) erau foarte slabe si de la inceput medicii Urgentei au afirmat ca sansele sunt minime. Imediat i-a fost facuta o ecografie si analizata inima. In Bucuresti diagnosticul corect a fost pus in 3 minute, in Bacau nici dupa aproape doua zile pacientului nu i s-a pus un diagnostic corect.

Constant cu mare durere ca actul medical nu este un act asumat de catre medici, acestia dand dovada de o nepasare crasa. Si nici chiar acum, dupa ce un mare poet al Romaniei, cel mai important dupa multi: Marin Preda si Basarab Nicolescu, Noica, Petru Cretia si Nichita Stanescu, a murit in conditii inumane, chinuit, abandonat fara a i se da practic nici cea mai mica sansa de supravietuire, nu se autosesizeaza nici un for competent.

Cezar Ivanescu a murit pentru ca practic a fost trimis la moarte de incompetenta crasa si de nepasarea de care au dat dovada toti acei medici care ar fi trebuit sa-i protejeze viata si nu sa se acopere intre ei.

Fac un apel public la toti cei care isi pierd rudele, prietenii ca urmare a nepasarii medicilor, la toti cei care raman marcati pentru tot restul vietii, la toti cei care sufera in timp ce medicii beau sampanie (cum era si atunci cand Cezar Ivanescu zacea), la toti cei care au pierdut pe cineva drag, sa ne unim si sa facem tot ce ne sta in putinta ca cei dragi noua, genii si muncitori, copii si batrani, tineri si mai putini tineri sa nu mai fie macelariti si omorati cu zile.

Ma rog pentru sufletul lui Cezar Ivanescu, ma rog, dar nu iert. Un mare poet a murit umilit in propria sa tara. Istoria literaturii va consemna asta, dar inainte de toate a murit un om care ca si noi toti ceilalti cetateni ai tarii, avea dreptul la viata, dreptul la un tratament corect si eficient, drepturi esentiale garantate prin Constitutie si prin Cartea Drepturilor Omului.

Nu este posibil ca in anul 2008 sa se moara dintr-o operatie de hemoroizi de 15 minute, este nedrept, inuman si cineva trebuie sa raspunda pentru asta. S-a stabilit ca nu avea embolie pulmonara si ca toate problemele erau de natura cardiaca. Conform unor surse medicale de la Spitalul Floreasca inima marita putea fi consecinta unei anestezii generale gresite.