Are cinci copii, pe care si i-a luat in Spania. A muncit pe branci, in constructii, pana a ramas somer. Cand a avut mai mult timp, a descoperit ca viata poate fi si frumoasa, chiar daca esti emigrant roman in Spania.

Botosaneanul a inceput sa picteze si pasiunea sa a ajuns repede in atentia publicului iubitor de arta.

Oniciuc a expus in ultimile trei luni in trei sali importante din Spania: Calle Goya din Alcala de Henares, Institutul Cultural Roman Madrid si Universitatea Fuenlabrada. A primit o oferta de a prezenta diverse lucrari plastice in Calle General Pardinas, Madrid.

Lucrarea sa cea mai scumpa are pretul de 13.500 euro si a fost cumparata de patronul unui resturant situat aproape de aeroportul Barajas din Madrid si de Hotelul Hilton.

Ioan Oniciuc s-a nascut pe 21 ianuarie 1964, in comuna Corni, judetul Botosani. O vreme a fost chiar director al Caminului Cultural din comuna natala. In urma cu cativa ani, Ioan Oniciuc a ales sa-si incerce norocul in alta parte. A ales Spania, unde si-a descoperit si vocatia de artist.

Am lasat meleagurile dragi mie si stramosilor mei, pentru ca nu am putut sa mai rezist sa-mi fie calcata zi de zi demnitatea in picioare. Cred ca sunt nascut sa fiu artist. Simt un suflet paralel in mine, prin care arta este prezenta in tot ce fac. Am lucrat o buna perioada in constructii, in Spania. Dar pe santiere, cand puneam caramida dupa caramida, o faceam cu dragoste. Stiam ca oamenii care vor locui acolo vor fi impresionati de arta si dragostea cu care a fost facuta casa. Am ramas somer .Dar asta nu m-a impiedicat sa lucrez, sa ma dedic operelor mele de arta, spune Ioan.

Arta la Madrid, Bucuresti si Corni

Pentru Ioan, toate invitatiile din partea spaniolilor de a expune au insemnat tot atatea succese, pentru ca "am debutat in Madrid. Daca as fi debutat la Corni, Iasi sau chiar Bucuresti, unde arta este marginalizata pe zi ce trece, aproape ca nu as fi fost bagat in seama".

Ioan are cinci copii si este mandru ca poate sa-si intretina familia prin pictura sa, care se cumpara bine. Viata in Spania este ca un auto exil. "Ma doare cand ne spun capsunari, ma doare cand rad de noi, cei care trimitem atatia bani acasa, ca ne fac hoti si pungasi".

"Pentru mine, nu e neaparat o descoperire a unei parti din mine, ci mai degraba o reintalnire cu acea parte creativa, artistica a personalitatii mele. De mic mi-a placut sa desenez, sa modelez forme. Lucrarile mele erau mai mereu expuse in scoala si, de altfel, - dupa terminarea liceului si a unei scoli populare de arta - am si lucrat, o vreme, ca profesor de desen. Rabufnirea de acum vine, zic eu, din sentimentele si multele momente de zbucium traite aici in Spania. Mult timp, mie si familiei mele, ne-a mers bine, eu lucrand in constructii, dar acum cateva luni am ramas fara serviciu. Lucrurile s-au complicat pentru ca nu reuseam (si nu reusesc) sa gasesc un alt loc de munca, aveam (si am) probleme cu obtinerea permisului de munca din cauza unei erori administrative, patru din cei cinci copii ai mei sunt inca la scoala; si lista poate continua!", spune Ioan Oniciuc.

Vezi lucrarile lui Ioan Oniciuc AICI