Proiect Ştiri.Botoşani.Ro: Omul face meseria sau meseria face pe om?
OAMENI si MESERII

Proiect Ştiri.Botoşani.Ro: Omul face meseria sau meseria face pe om?
Stingea un incendiu când a primit vestea, dar nu ştim că mirosea a fum când şi-a luat pentru prima oară copilaşul abia născut în braţe, iar asistentele l-au certat pentru asta. Îl vedem cotrobăind prin gunoaie, dar nu ştim că urmele pe care le va găsi vor duce la identificarea unui criminal. Îl vedem apăsând cu putere pieptul unui bolnav, dar poate nu ştim că acel masaj cardiac îi va salva viaţa. Îl vedem cercetând într-un trup fără viaţă şi-l judecăm aspru, fără să ştim că semnătura lui pe un document certifică motivul morţii. Sunt oamenii de lângă noi, cunoscuţi sau necunoscuţi, care prin meseriile lor îşi pun amprenta pe viaţa noastră, într-un fel pe care nu-l cunoaştem şi nu-l înţelegem.

Comportamentul nostru este definit de caracter, educaţie şi experienţă. Aşteptările societăţii de la noi sunt mai ridicate sau mai scăzute, funcţie de aceşti factori. Cum ne schimbă însă meseria? Există preconcepţii legate de profesia pe care o practicăm? Cum ne simţim în pielea noastră făcând ceea ce facem la serviciu?

La aceste întrebări dar şi altora vom încerca să răspundem în cadrul unui nou proiect Ştiri.Botoşani.Ro despre OAMENI ŞI MESERII. Vom aduce în faţa cititorilor noştri botoşăneni care sunt remarcaţi sau nu în viaţa de zi cu zi dar care sunt implicaţi în "viaţa cetăţii" prin ceea ce fac, prin meseriile lor. Vom încerca să aflăm de la ei dacă "simt" ceea ce muncesc în fiecare fibră a lor sau dacă îşi fac meseria şi atât, dacă iau problemele de la serviciu şi acasă dar şi cum manageriază stresul muncii. În introducerea acestui nou proiect, am apelat însă la specialiştii care ne vorbesc despre oameni şi meserii, din perspectiva lor.

"Meseria este interfaţa socială a persoanei"

Sociologul Cristian Negrii consideră că meseriile au atașate niște indici de valorizare socială.

"Ne raportăm la ele ca fiind nobile și ignobile. Plasăm un set de reguli, de valori, de așteptări față de omul care e meseriașul meseriei. E bine, de exemplu, să fii doctor, dar e groaznic să fii călău, însă când judecăm astfel ne raportăm la valorizarea omului", explică acesta.

Potrivit sociologului, educaţia şi formarea sunt elemente structurale care determină meseria, mai ales acum.

"În ceea ce privește caracterul fiecăruia, e discutabil pentru că oamenii își aleg meseria în funcție de ceea ce așteaptă să obțină. Până și în meseriile care cer "chemare" ne aflăm cu o afluență de neaveniți - oameni care nu au nimic cu setul de valori ale profesiei, ci au totul cu avantajele practicării ei. Iar lucrurile devin disonante când tu te aștepți, client fiind, la ceva și te trezești cu altceva", susţine Cristian Negrii.

Practicarea anumitor meserii au vreo relevanţă în statusul social?

"Întotdeauna! Aș zice că meseria, ca și anumite titluri, sunt interfața socială a persoanei. Practic, judeci omul știind că este și că face. Tehnic, este o mare sursă de tensiune între aceste două verbe: a fi și a face. De ce tensiune? Pentru că există tendința de a te adresa pe cel mai mic element care definește persoana. Or, aici intervin tot felul de preconcepții: e tânăr, e femeie etc", adaugă sociologul botoşănean.

Apare însă o altă chestiune aici. Cu siguranţă cunoaştem persoane care s-au calificat pentru o anume meserie, au studiat, au dat examene şi s-au trezit cu o patalama la mâncă, ce le permite, de exemplu, să lucreze în contabilitate. Numai că, profesând, îşi dau seama că nu asta e viaţa pe care şi-au dorit-o, nu au visat să fie îngropaţi în hârtii, în situaţii financiare sau în bilanţuri. Cu toate astea, nu renunţă la meseria lor şi se trezesc peste ani de zile că au devenit acri, frustraţi, pururea nemulţumiţi.

Dacă nu ne place ceea ce facem, de ce nu ne retragem, ci ne cramponăm de un loc de muncă sau de o meserie care nu ne aduc decât insatisfacţii?

"Pe de o parte, așa suntem învățați! Noi nu suntem "aventurieri", ci "rentieri". Avem o meserie ca să ne luăm leafa și ce mai pică pe lângă respectiva meserie. Pe de altă parte, avem o percepție asupra trecutului, a costurilor pe care le-am făcut pentru a ajunge la respectiva meserie ușor exacerbată. Şi nu în ultimul rând, ne confruntăm cu o lipsă de flexibilitate. Oamenii consideră că au învățat suficient ca să se chinuie în continuare. Social, problema este că nu dau randament, că scârțâie acolo unde ar trebui să alerge", explică Cristian Negrii.

Despre meseriile care ne "mănâncă zilele"

Dincolo că ne place sau nu ce facem, trebuie să admitem faptul că există meserii mai "speciale", ce necesită un soi de antrenament. Vorbim de acei oameni care intervin acolo unde se întâmplă o tragedie, fie că vorbim de cadre medicale, poliţişti, pompieri, jandarmi. Sunt acei oameni care pun mâna să oprească o hemoragie, văd cu ochii lor un trup fără viaţă, victimă a unui scelerat, intră în foc să salveze o viaţă.

Prea puţini însă simt că stresul meseriei are efectul bulgărelui de zăpadă ce, coborând, se măreşte, prea puţini simt că au nevoie de ajutor. Cel mai recent caz în care oamenii de intervenţie au fost ajutaţi psihologic a fost Colectiv. Atunci, toate cadrele medicale şi pompierii care au avut contact direct cu victimele incendiului au avut la dispoziţie psihologi şi psihiatri care s-au oferit să-i consilieze, astfel încât să treacă mai uşor pentru trauma celor văzute, simţite, chiar atinse.

Asta nu a însemnat că acelor oameni li s-a lipit pe frunte eticheta de "dereglaţi" ci publicul a înţeles ceva foarte important: toţi avem nevoie din când în când de o "descărcare" pentru că toţi avem o limită a suportabilităţii.

Psihologul George Maidaniuc susţine că "meseriaşii" care prin natura serviciului sunt expuşi la traumă pot fi incluşi în categoria celor care ar putea avea nevoie de un sprijin, mai ales dacă prin natura serviciilor lor aceştia se confruntă cu probleme de ordin emoţional.

"Trauma este definită ca fiind reacţia unui individ cu privire la un eveniment sau la evenimente traumatizante, care depăşeşte capacitatea individului de a se adapta la acele evenimente. Când această capacitate este depăşită putem spune că se poate instala tulburarea de stres postraumatic", explică psihologul.

Stresul meseriei se poate ameliora

Cum ne dăm seama că o persoană expusă traumei suferă de această tulburare? Cele mai frecvente indicii ale instalării acestei tulburări ţin de imposibilitatea persoanei de a se odihni, vise recurente cu privire la situaţii traumatizante, coşmaruri, uneori chiar lipsa poftei de mâncare, teama excesivă, nervozitatea, învinovăţirea, flashback-uri ale evenimentelor traumatizante.

"Această tulburare se poate identifica printr-o evaluare din partea unui specialist, ea făcând parte din tulburările de anxietate complexe. De subliniat este însă faptul că intervenţiile psihologice în cadrul serviciilor cu un mare impact emoţional în rândul angajaţilor expuşi riscurilor ar trebui să fie prezentă în mai toate structurile ce desfăşoară activităţi de intervenţie- armată, medicină, poliţie, etc..", afirmă George Maidaniuc.

Potrivit acestuia, în majoritatea cazurilor persoanele expuse la traume frecvente pot avea o atitudine uşor diferită faţă de cei din jur. Viaţa de familie a acestor persoane este marcată de tensiuni cauzate de evenimente de la locul de muncă.

"Nu de puţine ori am auzit expresi : "soţul/ tatăl...este militar şi din acest motiv are un caracter mai dur...". Pe de altă parte, pe nimeni nu interesează că, de exemplu, un medic în urgenţe care este în gardă peste noapte, face intervenţii de urgenţă şi ulterior la orele dimineţii intră la program normal, în operaţii pentru care trebuie să se poată concentra maxim, este expus la extreme! În opinia unor pacienţi, chiar, medicul trebuie să fie prezent în mai multe locuri deodată, să nu se odihnească deloc, să nu cumva să greşească, pentru că în caz contrar se aplică corecţii fizice, să nu aibă familie şi dacă se poate, nici în concediu să nu poată pleca", exemplifică psihologul.

În cazul in care tulburarea de stres postraumatic s-a instalat, identificarea acestei tulburări de timpuriu face ca prognosticul să fie foarte bun apeland la minime intervenţii medicamentoase şi psihoterapeutice.

"Din experienţă, tulburările de stres postraumatic se pot corecta în câteva şedinţe psihoterapeutice în paralel cu un tratament medicamentos. În cazurile în care această tulburare este neglijată, lucrurile se schimbă radical, în sensul că netratată, aceasta tulburare duce în scurt timp la eşecuri pe plan profesional, pe plan personal, depresii sau chiar suicid", adaugă George Maidaniuc.

Proiect Ştiri.Botoşani.Ro

Dacă "ai noştri" simt stresul şi au nevoie de ajutor specializat vom afla în episoadele următoare ale proiectului nostru, Oameni şi Meserii. Ne propunem ca în fiecare luni să aducem în atenţie reprezentanţii unor meserii, botoşăneni care lucrează alături de noi. Îi vom "descoase", le vom afla pasiunile şi bucuriile, le vom afla necazurile, dacă există, vom suferi şi ne vom bucura alături de ei. Pentru că toţi suntem "meseriaşi".

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Madalina Ursuleanu

Proiectul blocului explodat, căutat în arhivele Consiliului Judeţean Suceava

Joi, 21 Septembrie 2017
1209

În şedinţa Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, Mihai Platon, şeful Inspectoratului de Stat în Construcţii Botoşani, a cerut ajutorul autorităţilor judeţene de a lu...

Vicii de construcţie descoperite de expert la blocul în care s-a produs explozia FOTO

Miercuri, 20 Septembrie 2017
5104

Timp de câteva ore, expertul tehnic atestat, prof. Dorel Plătică, a verificat toţi pereţii şi structurile de rezistenţă din scara blocului în care s-a produs explozia vineri şi a d...

Un cadru didactic botoşănean ia poziţie împotriva interzicerii materialelor auxiliare. "O să-i închidem în puşcărie pe profesori?"

Miercuri, 20 Septembrie 2017
1738

Liderul Ligii Sindicatelor din Învăţământ, Liviu Axinte, consideră că Ministerul Educaţiei a greşit flagrant în momentul în care a interzis, pe nepusă masă, folosirea ...