Fără școală poți trăi, dar fără educație, nu!

Fără școală poți trăi, dar fără educație, nu!

prof. univ. Serban Iosifescu

Invatarea a ajuns cea mai importanta activitate umana. Va trebui sa invatam toata viata si daca nu initiem rapid niste schimbari pe care sa le putem controla, sistemul scolar din Romania se va prabusi - fie in anarhie, fie in derizoriu, spune prof. univ. Serban Iosifescu.

Lumea se schimba in jurul nostru de la o zi la alta, iar noile tehnologii si evolutii ale economiei la nivel mondial ne obliga sa modernizam si sistemul de educatie. Copiii trebuie sa invete sa gandeasca critic, sa fie creativi, sa lucreze in echipa, sa fie capabili sa se adapteze din mers, pentru ca profesiile de azi ar putea fi istorie maine.

Sunt doar cateva dintre ideile principale ale unui raport despre Educatie in secolul XXI, elaborat de "The Economist Intelligence Unit" la finalul unei cercetari internationale care a fost "sprijinita de nume grele (cum ar fi Howard Gardner sau Andreas Schleicher) ", spune prof. Serban Iosifescu, directorul Agentiei Romane de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Preuniversitar, ARACIP.

"Cercetarea nu este una de birou, ci o ancheta la care au participat 1.200 de profesori din 16 tari. Eu l-am citit (raportul, n.red.), cum se spune, cu creionul in mana", a scris pe Facebook directorul ARACIP.

Ziare.com l-a invitat pe Serban Iosifescu sa le impartaseasca cititorilor principalele concluzii ale acestei cercetari si sa ne spuna la ce sa ar trebui sa ne asteptam de acum inainte: La mai multe sau mai putine teme pentru acasa? Parintii vor fi mai implicati sau dimpotriva? Vor fi introduse materii noi sau numarul de ore va fi redus? Si cum adaptam scoala romaneasca la standardele internationale?

- Spuneti-ne mai intai: Cu ce abilitati si cunostinte ar trebui sa termine un copil liceul pentru a face fata competitiei de pe piata muncii si pentru a-si construi apoi o cariera solida?

- Raspunsul mi se pare simplu. In primul rand, la intrarea in liceu s-ar putea ca meseria pe care o va alege la terminarea lui sa nu existe si, in orice caz, va arata altfel. In al doilea rand, statistic, pe parcursul unei vieti active, in medie, o persoana isi schimba de cel putin 5 ori nu locul de munca, ci meseria, domeniul in care profeseaza.

Ca urmare:

1) Trebuie sa stii, sa poti sa vrei sa inveti toata viata si din toate situatiile de viata (de pe strada, de pe Internet, de la parinti, de la colegi etc.). Deci, scoala ar trebui sa dezvolte nu numai capacitatea de a invata, ci si placerea de a o face.

2) Trebuie sa detii asa numitele "competente cheie" absolut necesare, indiferent de cariera, meserie, domeniu. Cele 8 competente propuse la nivel european (reformulate) sunt prezentate intr-un document publicat recent de Comisia Europeana

- Cum atingem aceste obiective? Spuneti-ne ce v-a atras dvs atentia in raportul de la care a pornit discutia noastra.

- Concluziile esentiale ale acestui studiu concorda cu rezultatele altor studii si cercetari din ultimii 20 de ani. Sunt subliniate mai multe tendinte contemporane in educatie, cum ar fi:

Diversificarea: pentru a raspunde nevoilor societatii contemporane (diversa si in schimbare rapida si imprevizibila), scoala trebuie sa-si diversifice repertoriul metodologic spre noi modalitati, strategii, instrumente de invatare pentru a face fata acestei diversitati, pentru ca oamenii, la randul lor, sunt diversi (ca nevoi, interese, aptitudini, abilitati) si invata in diferite moduri.

Ca urmare, scoala a inceput sa se considere responsabila, pe langa alfabetizarea de baza (scris/citit/socotit/cultura generala) si pentru cea functionala (ceea ce stii sa poti folosi), dar si pentru dezvoltarea socio-emotionala - deci, ceea ce se numeste "soft skills". In plus, este necesara "medierea" invatarii in diferite moduri (termen banalizat: "multi-media").

Concentrarea (pe esential) si integrarea: detinerea de "cunostinte" nu mai este suficienta pentru supravietuirea intr-o societate in schimbare si in care informatia se produce si se acumuleaza exponential. Avand in vedere ca meseriile care vor fi practicate la absolvire poate nu exista la intrarea in scoala si ca informatia, in anumite domenii, se dubleaza cantitativ la fiecare doi ani, educatia ar trebui sa se concentreze pe esential.

Acest esential a fost concentrat in "competentele cheie". Si, de altfel, cat de eficient este sa studiezi zeci de discipline (iar numarul celor considerate "absolut" necesare creste de la an la an)? Ca urmare, tendinta este nu de diversificare, ci de integrare disciplinara si de crestere a partii optionale din curriculum.

Tehnologizarea: tehnologiile moderne de informare si comunicare sunt instrumente de invatare extrem de puternice. Ele trebuie neaparat folosite pentru potentarea invatarii si, foarte important, profesorii trebuie abilitati sa le foloseasca.

Profesionalizarea: ca tot veni vorba, profesorul ramane cel mai important factor de succes in invatare. Deci formarea si insertia profesionala, normarea si evaluarea, salarizarea si cariera profesorilor ar trebui sa fie tinte predilecte ale politicilor publice din educatie.

-Cum ar trebui adaptata programa scolara la evolutiile stiintelor si tehnologiei? Este in secolul XXI manualul unic o solutie (asa cum se intampla in Romania la ora actuala)? 

- Desigur, diversitatea de stiluri si moduri de invatare presupune o diversificare a surselor de invatare (scoala si profesorul - dar si televizorul, muzeul, Internetul, strada, cartierul...). Pe de alta parte, avand in vedere precaritatea resurselor alocate, un prim pas pentru asigurarea unui acces echitabil la educatie ar putea fi un set de resurse minimale (cum ar fi "manualul unic"), obligatoriu (pentru scoli, sa fim bine intelesi) si universal accesibil, ca masura tranzitorie, subliniez tranzitorie de protectie sociala. Dar nu mai mult - existand posibilitatea ca, din resurse locale, el sa fie inlocuit sau suplimentat cu alte auxiliare. Directia va fi, inevitabil, spre diversificare - fie ca ne place, fie ca nu.

In al doilea rand, programa scolara ar trebui reorientata de la cunostinte ("a sti") spre aplicare practica si rezolvarea de probleme ("a sti cum"/"a face" - inclusiv componenta atitudinala "a vrea sa faci"). Ca urmare, si evaluarea ar trebui reorientata: de la "stiu", pur si simplu, spre "stiu" + "pot" + "vreau".

Mai mult, in scoala ar trebui sa invatam si sa exersam viata reala (sau cat mai aproape de viata reala).

Un exemplu, ca sa fiu bine inteles: la matematica, nu ar trebui sa invatam despre rapoarte, proportii si procente, ci despre cum imi aleg banca, pentru a avea cel mai avantajos imprumut. Nu facem analiza functionala de dragul calculului pur, dar steril, ci pentru, de exemplu, a prezice momentul in care ar trebui sa-mi schimb masina (atunci cand costurile de intretinere, reparatii etc. depasesc beneficiile).

Si tot la matematica, din ce am vazut se pune un accent din ce in ce mai mare pe estimare (nu numai pe calcul). Aceasta pentru ca, pe de o parte, in situatiile curente si reale de viata nu avem nici timpul si nici posibilitatea sa calculam exact si, pe de alta parte, aproape niciodata in viata nu avem date complete (cum avem la majoritatea problemelor din scoala) ci, aproape intotdeauna, incomplete - trebuind, deci, sa luam decizii in conditii de risc. Risc ce trebuie estimat - de unde nevoia de dezvoltare a gandirii critice.

Sunt numai cateva exemple - se poate discuta zile intregi pe acest subiect.

Si, din nou, este nevoie de dezvoltarea competentelor cheie, indiferent de disciplina: comunicarea in limba materna si in limbi straine, competentele digitale, cele antreprenoriale, sociale, civice etc. ar trebui avute in vedere in intregul curriculum ("cross-curricular").

- Ce schimbari ar trebui facute in stilul de predare al profesorilor si in modul in care se desfasoara orele? Cum ii putem determina pe profesori sa se perfectioneze permanent, (in mod real, nu formal) in interesul elevilor?

- Intrucat la noi exista o aversiune la schimbare (determinata cultural), orice reforma in educatie ar trebui conceputa, in opinia mea, ca transformare culturala.

In primul rand, sa fim toti de acord ce inseamna "interesul elevilor" si apoi sa fie identificate acele metodologii si practici profesionale convergente cu acest "interes al elevilor". Daca exista "interese" diferite, sa fie posibile si scoli diferite, care sa raspunda acestor interese diferite (deci, din nou, diversificare).

In al doilea rand, pornind de la faptul ca si profesorii sunt foarte diversi, ca nu sunt o masa amorfa, ar trebui identificate, recompensate si promovate cazurile de bune practici - deci, acei profesori care deja demonstreaza aceste bune practici - si, foarte important, fara a "pedepsi" vechile practici (pentru ca se declanseaza mecanisme de aparare si de "pacalire" a sistemului de evaluare).

Apoi, treptat, se poate trece la evaluarea profesorilor pe baza noilor criterii de derivate din aceste bune practici (pentru care cercetarea a dovedit ca duc la rezultate mai bune la elevi).

Concomitent, formarea (initiala si dezvoltare profesionala) ar trebui orientata catre modelul de profesor astfel definit (model operationalizat, de exemplu, ca "profil profesional"). Apoi, in timp, cu sustinere constanta la nivel de sistem (formare, consiliere, monitorizare si feedback etc.), bunele practici devin practici curente. Citeste interviul complet...

 

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri

O poveste adevărată. Despre oameni buni și oameni care învață să fie buni!

Luni, 17 Decembrie 2018
1239

Sunt în tren, călătoresc de la Tg Bujor la Galați. La o stație intră un om al străzii. Plin de vânătăi, cu fața umflată. Arată de vreo 30 de ani.Privind în jur, î...

Ce trebuie să știe și să poată face un român care termină școala în 2030

Sâmbătă, 15 Decembrie 2018
269

Organizația Națiunilor Unite, prin UNESCO, a trasat câteva linii majore spre care să se îndrepte toate țările. Se numesc, pompos, "Obiective de Dezvoltare Durabilă". Toate ...

VIDEO Gest emoționant la sfârşitul meciului de handbal, pentru Cristina Neagu!

Vineri, 14 Decembrie 2018
755

Jucătoarele României au creat vineri un moment de emoţie puternică în sala unde s-a jucat semifinala cu Rusia, pierdută cu 28-22, la Campionatul European din Franţa. La finalul celor ...