Guvernul care tocmai s-a rupt a pus pe România eticheta de cel mai generos stat cu bugetarii, din tot blocul comunitar. Anul trecut, 35% din veniturile statului s-au dus către bugetari, sub formă de salarii, scriu jurnaliștii de la Profit.ro.

Veniturile angajaților de la stat s-au majorat semnificativ. Aceasta, în condițiile în care datele oficiale spun că, în ultimii doi ani, datoria statului a crescut cu aproape 10 milioane de euro. Iar acești bani vor fi dați înapoi tot de noi, de românii care plătesc taxe.

După România, la capitolul generozitate pentru bugetari, stă Cipru. În 2018, în Cipru, 29,7% din veniturile publice au intrat în portofelele celor care lucrează în sistemul de stat. În schimb, Germania dă angajaților numai 16,6% din ce strânge în visterie.

România a ajuns în fața acestui dezechilibru economic pentru că toate creşterile de salarii au fost făcute fără analize de impact pe termen mediu şi lung, iar în schimbul bunăstării din sistemul public au fost tăiate sau amânate investițiile vitale. “Mai adăugăm şi faptul că fiscul nu prea colectează eficient taxele și impozitele”, mai explică Profit.ro.

CITEȘTE ȘI: "Calendar ortodox: Îi cinstim astăzi pe Sfântul Ierarh Teotim, Episcopul Tomisului;..."

Practic, românul muncește tot mai mult pentru întreținerea unui aparat administrativ tot mai birocratic, mai ineficient și mai scump - aceasta este concluzia.

În paralel, un raport întocmit de FMI în 2016, care a comparat decalajul salarial dintre companiile de stat şi mediul privat în toate fostele state socialiste din Europa, arată că diferența cea mai mare este în România: peste 80%.

Kosovo înregistrează al doilea cel mai mare decalaj, de circa 78%, fiind urmat de Bosnia şi Herţegovina, cu un decalaj de numai 50%.

Ungaria, se află la capătul opus, diferenţa dintre salariile din companiile deţinute de stat şi cele din privat este de mai puţin de 10%.

Diferenţa a crescut rapid din 2017.

În septembrie anul trecut, salariul mediu net la stat a fost de 4.235 lei net pe lună, pe când în privat a fost de aproximativ 2.218 lei. Aşadar, un decalaj de 100%, peste 2.000 de lei. În unele cazuri, salariile s-au dublat sau chiar triplat, pentru aceleași fișe de post.

Dar problema nu e neapărat că salariile au crescut la stat, ci că salariile au crescut fără nicio legătură cu performanța, sau chiar împotriva ei, și, oricum, fără măcar o cerere de îmbunătățire a performanței din partea managementului.

Imaginați-vă așa ceva în economia reală. Imposibil, nu?