Poveste de succes la graniţa cu Botoşaniul: Afaceri de sute de milioane de euro, cu mii de locuri de muncă! FOTO

Lipsa investitorilor în judeţul Botoşani, dar mai ales motivele pentru care judeţul nostru este ocolit de aceştia, este un subiect care generează discuţii nesfârşite şi, indiferent de culoarea politică a celor care vremelnic se află la conducere, se bate monedă pe aceleaşi motive şi lipsuri care sunt pasate de la unii la alţii.

Poveste de succes la graniţa cu Botoşaniul: Afaceri de sute de milioane de euro, cu mii de locuri de muncă! FOTO

   Foto: Ştiri.Botoşani.Ro

O lecţie la acest capitol ne-o dă un oraş care se află la doar 150 de kilometri de municipiul Botoşani: oraşul Bălţi, din Republica Moldova. Oraş care mai are multe de recuperat la capitolul investiţii, dar care a reuşit să creeze condiţii pentru dezvoltarea unor business-uri prezente în întreaga lume. În municipiul Bălţi, dar şi în alte oraşe din Republica Moldova, au ajuns să îşi deschidă fabrici firme de renume mondial. Investitorii au cerut, iar statul le-a oferit. Le-a oferit Zona Economică Liberă.

Toată povestea, care a ajuns în doar câţiva ani una de succes, a început în anul 2010, când a fost lansată Zona Economică Liberă (ZEL) Bălţi. La început nu au fost decât hectare întregi acoperite cu vegetaţie sau pe care se aflau ruinele unor foste clădiri. Unda verde pentru crearea acestei Zone Economice Libere a fost dată de Guvernul modovean, iar la nivel local administraţia publică a trebuit să asigure utilităţile pe terenurile pe care ulterior s-au dezvoltat business-urile care constituie ZEL-ul.

Investitorii, care sunt rezidenţi ai acestei zone, au cumpărat respectivele terenuri, unii dintre aceştia construind de la zero, dezvoltându-se o infrastructură cu tehnologii de ultimă generaţie, marfa produsă fiind exportată unor giganţi la nivel mondial.

În anul 2010, în Zona Economică Liberă Bălţi erau înregistraţi 5 rezidenţi, în 2017 numărul acestora ridicându-se la 54.

În Republica Moldova sunt şapte ZEL-uri, Otaci-Business, Bălţi, Ungheni-Business, Expo Business Chişinău, Tvardiţa, Taraclia şi Vulcăneşti. Cele mai mari cinci locaţii sunt subzonele Zonei Economice Libere Bălţi, cea mai mare ca suprafaţă şi ca investiţii, aceste subzone fiind la Bălţi, Străşeni, Căuşeni, Orhei şi Cahul.

ZEL Bălţi, aleasă de companii de renume mondial

Grupul DRÄXLMAIER, care furnizează celor mai mari producători de automobile sisteme de cablaje moderne, interioare luxoase, componente electrice şi electronice și sisteme de stocare pentru asigurarea mobilității electrice, a ales să investească în Zona Economică Liberă de la Bălţi.

Este cel mai mare rezident al ZEL şi asigură la ora actuală locuri de muncă pentru peste 5.000 de persoane, aduse zilnic la muncă din şase raioane. Produsele care se fabrică la Bălţi sunt livrate direct către uzinele BMW din Germania şi Marea Britanie. Prima fabrică a fost construită pe scheletul unei clădiri existente, iar alte două fabrici au fost ridicate de la zero, ultima destinaţie investiţională a Draexlmaier fiind în municipiul Cahul.

“Investitorii tot timpul sunt în căutare de pieţe. Compania Draexlmaier are în România 5 fabrici mari, 18.000 de angajaţi, la Satu Mare, Piteşti, Braşov, Timişoara şi Hunedoara. Majoritatea companiilor din domeniul automotive se confruntă cu criza forţei de muncă. Din Bălţi lucrează 600 de moldoveni în Satu-Mare. În anul 2007 ei au venit şi au testat terenul în Republica Moldova, au testat terenul în regim general, au văzut care sunt problemele şi au insistat la Guvern să fie creată o zonă economică liberă fiindcă ei aveau experienţa de a lucra în astfel de zone în Serbia şi Macedonia. Au condiţionat crearea Zonei Economice Libere cu toate că ei au primit două refuzuri, pe atunci era Guvernul comunist în 2009, apoi a avut loc schimbarea puterii. Au zis că dacă se creează zona liberă ei sunt gata să investească peste 20 de milioane de euro şi să creeze în jur de 3.000 de locuri de muncă”, a precizat Marin Ciobanu, administratorul principal al Zonei Economice Libere Bălţi.

Deschiderea celei de-a treia fabrici a Grupului Draexlmaier va însemna peste 6.500 de angajaţi ai acestei companii în Republica Moldova..

Prezenţa Draexlmaier în Republica Moldova a însemnat şi venirea, în anul 2012, a companiei austriece Gebauer&Griller, producător de cablu și cablaje pentru industria auto, trenurile de mare viteză, telecomunicații, care furnizează aproximativ 80% din ceea ce produce către Draexlmaier. Compania internaţională Gebauer & Griller, cu sediul central în Austria, are un renume de peste 70 de ani în piaţa internaţională a cablurilor industriale, fiind unul dintre cei mai mari producători de cabluri şi fire din cupru, aluminiu şi oțel pentru industria auto motive şi ascensoare de capacitate sporită. Fabrica ridicată în ZEL Bălţi are 103 angajaţi şi o cifră de afaceri de 120 de milioane de euro. A fost construită deja a doua fabrică, iar numărul angajaţilor va ajunge la 600.

Filiala din Republica Moldova este condusă de un român care s-a născut la Bistriţa. Dan Călin Botean are 35 de ani şi a construit de la zero proiectul Gebauer & Griller din Republica Moldova. În cadrul acestei companii lucrează şi botoşăneni, pe funcţii de conducere.

“A fost o provocare. Am fost patru manageri cu experienţă automotive, din România, din zona de Vest, am preluat această provocare de a veni în Republica Moldova şi de a face un greenfield, pentru că această zonă şi locaţia în care ne aflăm era complet gri, rămăşiţe din fostele fabrici, depozite. Cei de la Draexlmaier cu care noi colaborăm de mai bine de 20 de ani pe segmentul de producere de cabluri ne-au cerut acest lucru. În industria automotive se practică aceste apropieri în ideea în care discutăm despre faptul că furnizorul îşi urmează clientul. Planurile noastre au început în anul 2012 când s-a luat decizia la nivelul boardului de management în Austria, la Viena, şi am realizat acest proiect de succes, de o săptămână am lansat şi a doua fabrică aflată la 2 km unde producem cablaje, este mult mai mare. Investitorii apar. Avantajul Botoşaniului ar fi infrastructura, în acest moment în Republica Moldova nu este atât de dezvoltată. Infrastructra este o parte importantă din ceea ce înseamnă decizia unei companii să vină să facă investiţii în ţara sau zona respectivă”, a menţionat.Dan Călin Botean, manager de ţară.

La Gebauer & Griller angajaţii beneficiază, pe lângă salariu, şi de o serie de facilităţi cum ar fi asigurarea transportului către şi de la locul de muncă, dar şi asigurarea unei mese.



Investitorii nu vor să spună cât este salariul mediu la nivelul companiilor din ZEL, dar reprezentanţii acestei structuri susţin că este de patru ori mai mare decât salariul minim din Bălţi, care este de 110 euro.

Printre rezidenţii ZEL Bălţi se mai numără Bordnetze, producător de cablaje electrice pentru industria automotive, Coroplast, producător de module de cablaje, La Triveneta Cavi, care produce cabluri electrice de tensiune medie şi joasă.

Şi vine întrebarea firească: De ce au ales aceste companii să îşi extindă afacerile în Republica Moldova şi nu în spaţiul comunitar? Ce le oferă această ţară, în speţă oraşul Bălţi, şi nu găsesc, de exemplu, la Botoşani?

Facilităţile fiscale, vamale şi garanţiile primite din partea autorităţilor moldovene. Dacă în România legile fiscale se schimbă şi de câteva zeci de ori pe an, în Republica Moldova investitorii din ZEL au primit garanţii pentru o perioadă de zece ani şi protecţie din partea statului. 

Scutire de 50% din cota impozitului stabilită în Republica Moldova pentru venitul obţinut din exportul mărfurilor (serviciilor) originare din zona economică liberă în afara teritoriului RM, scutire de 25% din cota impozitului stabilită în RM pentru venitul obţinut din alte activităţi decît exportul de mărfuri (servicii), scutire totală timp de 3 ani de plata impozitului pe venitul obţinut din exportul mărfurilor (serviciilor) originare din zona economică liberă în afara teritoriului Republicii Molvoda, drept rezultat al investirii în zona liberă a cel puţin un milion USD şi scutirea totală timp de 5 ani de plata impozitului pe venitul obţinut din exportul mărfurilor (serviciilor) originare din zona economică liberă în afara teritoriului Republicii Moldova, drept rezultat al investirii în zona liberă a cel puţin cinci milioane USD, sunt doar câteva dintre facilităţile fiscale care se acordă pentru cei din Zona Economică Liberă.
 



Iar firmele care desfășoară activitate în ZEL Bălţi au posibilitatea de a trimite marfa către client la orice oră, Vama fiind deschisă chiar în incinta ZEL, unde se sigilează marfa.

“La noi Vama lucrează 24 din 24, 6-7 zile pe săptămână, funcţie de solicitare. Toţi rezidenţii ZEL au posibilitatea ca produsele lor să le exporte şi noaptea”, a precizat administratorul principal al ZEL Bălţi.

Miile de muncitori care lucrează în ZEL, calificaţi de angajatori

Mii de cetăţeni din Bălţi şi-au găsit un loc de muncă odată cu deschiderea Zonei Economice Libere Bălţi, iar piaţa muncii este într-o continuă expansiune. Au fost afaceri pornite de la zero din punct de vedere al infrastructurii şi al personalului, dar toţi cei angajaţi în fabricile din ZEL au fost calificaţi de către angajatori, iar de la anul se va deschide Colegiul de Inginerie din Străşeni, o instituţie de învăţământ de stat.

“Colegiul de Inginerie din Străşeni are menirea de a pregăti forţă de muncă calificată pentru întreprinderile rezidente şi nerezidente luând ca model sistemul german dual de pregătire a forţei de muncă, pregătirea în partenerait cu agenţii economici. Se va deschide din spetembrie 2018”, au spus reprezentaníi ZEL Bălţi.

Zona Economică Liberă Bălţi este în continuă dezvoltare. Inclusiv firme din Botoşani s-au arătat interesate de a se extinde în Republica Moldova, fiind deja efectuate vizite pentru a studia terenul. 400 de hectare de teren mai sunt disponibile în ZEL pentru construcţii, preţul de vânzare a unui hectar variind în general între 0,65 şi 1,5 euro, un alt punct atractiv pentru investitori, pe lângă forţa de muncă ieftină. Rezident al zonei libere poate deveni orice persoană fizică sau juridică înregistrată conform legii în calitate de subiect al activităţii de întreprinzător în Republica Moldova.



Selectarea rezidenţilor se efectuează de către Administraţie pe bază de concurs, ţinîndu-se cont de volumul şi caracterul investiţiilor preconizate, de necesitatea de creare a infrastructurii de producţie şi neproductive a zonei, de menţinerea orientării zonei libere spre fabricarea producţiei industriale pentru export, de teritoriul şi terenurile libere, de asigurarea cu forţă de muncă, apă, resurse energetice şi de alte criterii.

Zona Economică Liberă de la Bălţi a fost vizitată şi de primarul municipiului Botoşani, Cătălin Flutur.

“Sunt lucruri care se pot face prin decizii clare, politice. Am vrut să vedem cu toţii povestea aceasta de aici şi să mai scot din miturile că la Botoşani nu se investeşte că nu e infrastructură. Drept urmare companiile de transport româneşti preiau marfa de aici şi le duc în Germania. Cred că în zonele acestea ale noastre nu se doreşte politic să apară poveşti de succes, la Bălţi s-a întâmplat în şapte ani şi an de an se dezvoltă. Sunt mii de oameni care iau un salariu, banii se duc în consum, dar şi pe acel salariu este un impozit pe care îl ia statul moldovean, care nu ia impozitul pe profit ca să îl atragă pe investitor, dar banii se bagă în circuit. Oricând poţi începe ceva ce să finalizezi în 7-8 ani, dar măcar ai un orizont”, a spus primarul Cătălin Flutur.











 

 

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Claudia Luca

Mesajele prefectului și ale președintelui Consiliului Județean, către noul subprefect!

Marţi, 12 Decembrie 2017
530

Prefectul județului Botoșani, Dan Șlincu, speră că va avea o colaborare bună cu noul subprefect, Daniela Lozneanu.Reprezentantul Guvernului în teritoriu a menționat că în insti...

Toți angajații societății Nova Apaserv vor fi evaluați!

Marţi, 12 Decembrie 2017
466

Șefii societății Nova Apaserv vor să vadă cât de bine și-au dus la îndeplinire sarcinile de serviciu angajații din cadrul unității, astfel că la final de an toți salariații vor...

Noul subprefect al judeţului Botoşani, Daniela Lozneanu, învestit în funcţie – FOTO

Marţi, 12 Decembrie 2017
775

Noul subprefect al judeţului Botoşani, Daniela Lozneanu, numită pe funcţie în urmă cu câteva zile printr-o Hotărâre de Guvern, a fost învestită oficial, marţi, &ic...