Într-o vreme în care huiduirea valorilor a devenit o practică aplaudată, munca de căutare a adevărului riscă să devină o noţiune demodată. Pentru că vedem în fiecare zi alte şi alte instanţe, fiecare construind un alt adevăr. Tot mai puţini sunt cei dispuşi să se întoarcă la voluptatea intelectuală a cercetării, a demonstraţiei ştiinţifice, prea puţini mai epuizează rezervele de sens, de înţeles, de aventură a cunoaşterii.
Cartea de documente "Memoria arhivelor botoşănene – Nicolae Iorga", volum apărut la editura Axa, din Botoşani, este rodul muncii a trei istorici: Sergiu Balanovici, doctor în istorie, muzeograf, şeful secţiei Memoriale din cadrul Muzeului Judeţean Botoşani, Rodica Cracană, director al Serviciului Judeţean al Arhivelor Statului Botoşani, şi George Arhip, muzeograf la Casa Memorială "Nicolae Iorga" Botoşani. Lansarea s-a bucurat de o largă audienţă, interesul pentru acest demers ştiinţific a trecut dincolo de graniţele simpatiilor personale, cei prezenţi joi, 26 noiembrie, în Sala Polivalentă a Muzeului de Istorie Botoşani devenind parte a unui fapt cultural aşteptat.
Pentru că, aşa cum amintea şi istoricul Gheorghe Median în prezentarea lucrării, "Memoria arhivelor botoşănene – Nicolae Iorga" este o carte "care ar fi trebuit să apară cu mult timp în urmă, o carte cu care botoşănenii erau datori memoriei lui Nicolae Iorga".
Volumul la care au lucrat cei trei istorici botoşăneni aduce completări la biografia lui Nicolae Iorga, prezentând documente inedite, de la acte de stare civilă la documente şcolare sau informaţii legate de familie, date necunoscute până acum sau tratate tangential, nu de puţine ori peiorativ.
Actorul Cezar Amitroaie a dat glas unui cuvânt scris la mai bine de jumătate de an de la dispariţia lui Nicolae Iorga, un articol publicat în presa botoşăneană de profesorul şi publicistul Nicolae Andrieş (tatăl scriitorilui Andi Andrieş). "După moartea lui Nicolae Iorga, peste numele său s-a aşternut un văl de tăcere. Abia după jumătate de an a fost comemorat în cadrul Academiei Române, în 15 mai 1941 s-au organizat şi funeralii la care au participat şi trei mitropoliţi, la Biserica Amzei. În acest context a apărut şi acest articol, publicat într-un ziar din Botoşani", a explicat Sergiu Balanovici, istoricul de la Muzeul Judeţean, care a avut o contribuţie însemnată la realizarea volumului, aducând totodată mulţumiri lui Florin Ştirbăţ ("pentru sfaturile date de-a lungul elaborării cărţii"), fostului director al Arhivelor Statului Botoşani, Stela Giosan ("pentru că de la ea a pornit ideea acestei lucrări"), precum şi lui Ştefan Cervatiuc ("cel care a îndrumat paşii subsemnatului în arhive").Cartea a beneficiat de entuziasta şi generoasa prezentare a lui Gheorghe Median. "Prin ce este importantă această carte? Prin ea se realizează pentru prima dată o cercetare completă asupra a ceea ce inseamnă informaţii legate de Nicolae Iorga în fondurile documentare. De Iorga s-au ocupat mulţi, dar aproape toţi s-au mulţumit cu câteva documente la îndemână şi pe care le pot găsi uşor".
Mai toţi cercetătorii, a opinat Gheorghe Median, chiar dacă au avut contribuţii considerabile la biografia istoricului botoşănean, au trecut peste informaţii importante. "Cercetătorul trebuie să pornească de la cele mai vechi informaţii, coborând cât mai jos şi până la anii mai aproape de noi. Mulţi s-au rezumat la inventarele instituţiilor, fără să aprofundeze. Cei trei cercetători, doamna Rodica Cracană, directorul Arhivelor Statului, domnul Sergiu Balanovici, doctor în istorie şi muzeograf, şi colegul mai tânăr, George Arhip, au luat cele mai multe fonduri ale arhivelor în care se bănuia sau se ştia că există informaţii despre Nicolae Iorga, şi le-au studiat. Este vorba despre Fondul Prefecturii Botoşani, fondul Primăriei Botoşani, fonduri de documente, ale corespondenţelor, de toată presa de la Botoşani, iar din însumarea lor a ieşit o carte de câteva sute de pagini".Lucrarea cuprinde informaţii inedite care fac să fie o carte cu contribuţii la biografia lui Iorga, "ceea ce este extrem de rar, pentru că despre Iorga se crede că se ştie cam tot", a completat Gheorghe Median, care a ţinut să specifice faptul că este vorba despre o care "minuţios lucrată", volumul fiind, din punctul său de vedere, un candidat serios pentru Premiul Naţional "Nicolae Iorga" din anul viitor.
"Îl cunosc pe domnul Balanovici, care în tot ce face are o precizie de ceasornic. Cred că această lucrare îndeplineşte toate rigorile ştiinţifice. Este un candidat serios la concursul de anul viitor pentru Premiul Nicolae Iorga. Are o extraordinar de mare valoare ştiinţifică. Posibil să mai existe lucruri pe care nu le ştim, poate fi un îndemn la adâncirea cercetărilor. Iorga a rămas un subiect de studiu pentru botoşăneni. Cred că această carte a deschis un drum pe care se poate merge", a conchis istoricul Gheorghe Median.
Sergiu Balanovici a anunţat că după finalizarea acestei cărţi au apărut informaţii noi, astfel că drumul către volumul doi este deja deschis, chiar dacă asta implică o muncă susţinută, la fel de elaborată ca şi cea de până acum.
"Avem în lucru al doilea volum, vom încerca să îl edităm în 2016. Editarea unui volum pare o investiţie neuronală minima. Nu este aşa", a spus Sergiu Balanovici, care a şi făcut o rapidă "demonstraţie" a ceea ce înseamnă rigoare ştiinţifică în realizarea unei astfel de cărţi.
La rândul său, Rodica Cracană, director al Arhivelor Statului, a răspuns unei ipotetice întrebări care s-ar putea naşte în mintea cititorului. "De ce Iorga? Ce am mai putea găsi în arhive, ne-am putea întreba. Surprinzător, pornind de la lucruri cunoscute, am descoperit altele noi, am descoperit pe copilul Iorga, cel care s-a aplecat asupra istoriei, în schimb era mai puţin cuminte. Vom vedea relaţiile cu botoşănenii. Se vede spiritul acid al savantului, după ce, candidând la Botoşani, nu a fost votat de botoşăneni, vom vedea corespondenţa cu preotul Dumitru Furtună, relaţiile cu autorităţile, care parcă se aseamănă cu ce se întâmplă astăzi, deci foarte oscilante, sau relaţiile cu familia. De ce Iorga? Pentru că s-a scris mult şi voiam să vedem dacă se mai poate descoperi ceva".De partea cealaltă, muzeograful George Arhip a părut mai degrabă copleşit de apariţia cărţii la care a avut propria contribuţie. "Dacă nu ar fi fost meticulozitatea domnului Balanovici, perseverenţa lui, probabil că nu am fi reuşit să scoatem această carte. Este pentru mine prima experienţă de acest gen. Este o experienţă frumoasă, unică, din care am avut de învăţat. Sunt norocos că am fost la timpul potrivit, la locul potrivit, mă bucur că am participat la realizarea acestui volum, care este un omagiu adus lui Nicolae Iorga".
La final, publicul a avut parte de un moment muzical asigurat de Mircea Olaru, de la Filarmonica Botoşani.
Zilele "Nicolae Iorga" continuă vineri, 27 noiembrie, cu depunerea de flori la bustul istoricului, la Casa Memorialã "Nicolae Iorga" (ora 10.00), moment urmat de vernisajul expoziţiei "Nicolae Iorga - valorificări patrimoniale". Tot vineri, la ora 12.00, la Muzeul Judeţean, este programat Simpozionul "Nicolae Iorga şi unitatea naţională a românilor", în cadrul căruia vor susţine intervenţii Violeta Budăi-Damaschin, Dan Prodan, Gheorghe-Florin Ştirbăţ, George Arhip, Sergiu Balanovici. De asemenea, la ora 13.00, în Sala Polivalentã a Muzeului de Istorie Botoşani are loc decernarea premiilor în cadrul concursului on-line "Nicolae Iorga - o carte pe care am citit-o".